Curtea Constituțională a decis, joi, 22 octombrie, admiterea sesizării depuse de președintele PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Această procedură vizează un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, legat de ordonanța de urgență privind programul SAFE de înzestrare a Armatei. Decizia instanței permite examinarea acuzațiilor privind încălcarea limitelor de delegare legislativă în cadrul procesului de adoptare a actului normativ.
Conflictul a luat însăgung parte în contextul unei ordonanțe adoptate pe 4 mai de către fostul Guvern condus de Ilie Bolojan. Actul viza investițiile în industria de apărare, însă a fost modificat chiar în cadrul ședinței de Guvern prin adăugarea a 12 puncte noi. Această schimbare a impus necesitatea unui nou aviz din partea Consiliului Legislativ, însă Parlamentul a demis premierul Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură PSD-AUR pe 5 mai.
În aceeași zi când a fost demis premierul, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ asupra ordonanței, un act cu caracter consultativ, dar necesar. Guvernul Bolojan, care se afla în acea perioadă cu atribuții limitate, a decis să repună OUG pe ordinea de zi pe 8 mai. Autoritățile de la Guvern au susținut că nu readoptă actul, ci doar ia act de avizul negativ emis anterior de Consiliul Legislativ pentru programul de înzestrare.
Sorin Grindeanu a susținut că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată de guvernul interimar condus de președintele PNL, Ilie Bolojan, cu depășirea competențelor constituționale. Sesizarea subliniază că actul a fost emis cu încălcarea gravă și cumulativă a limitelor de delegare legislative prevăzute la art. 115 din Constituția României. Această acțiune juridică a fost susținută și de Avocatul Poporului, care a atacat ordonanța pentru nerespectarea interdicției de emitere a actelor de către un Guvern demis.
Problematica ordonanței a fost intens dezbătută în perioada de tranziție politică, când Guvernul Bolojan se confrunta cu o majoritate parlamentară adversă. Disputa juridică a vizat modul în care un guvern demis prin moțiune de cenzură își poate exercita prerogativele legislative. Această situație a generat o tensiune între puterea executivă și cea legislativă, punând sub semnul întrebării legalitatea procedurilor de modificare a actelor de urgență în perioade de instabilitate politică.
Contextul politică din acea perioadă a fost marcat de contestări constante ale măsurilor economice luate de Guvernul Bolojan. PSD a criticat efectele măsurilor de austeritate, susținând că românii au fost afectați de creșteri de taxe și impozite. În paralel, discuțiile privind competențele guvernului au fost alimentate de datele furnizate de Eurostat, în contextul tensiunilor dintre partidele de guvernare și opoziție.
