Propunerea liderului PSD, Sorin Grindeanu, de a comasa localitățile cu o populație de sub 1.500 de locuitori a generat reacții dure din partea economistului Cristian Păun. Acesta susține că această inițiativă, adresată premierului Luca Niculescu pentru implementare, reprezintă o „pseudoreformă” care nu va avea un impact semnificativ asupra bugetului de stat. Conform expertului, strategia partidului nu atinge problemele structurale ale administrației publice din România.
Cristian Păun a prezentat o simulare care arată că, la pragul de 1.500 de locuitori, vor dispărea doar 462 de comune, ceea ce reprezintă aproximativ 16% din totalul de 3.181 de UAT-uri din țară. Această măsură afectează în principal zonele montane, precum Hunedoara sau Caraș-Severin, fără a interveni în zonele de câmpie. De exemplu, în județul Olt, doar 20 de comune din cele 104 ar fi eliminate, ceea ce face ca reforma să fie considerată marginală.
Pentru o schimbare radicală, economistul propune ridicarea pragului de la 1.500 la 2.500 de locuitori. În acest scenariu, în județul Olt ar dispărea 70 de comune din 104, iar la nivel național ar fi comasate 46% dintre comune. Cristian Păun avertizează că miza reală a reformei ar trebui să fie la nivelul județelor, sugerând că ar trebui să rămână doar aproximativ 15 județe pentru a avea un impact consistent asupra sistemului administrativ.
Un alt punct critic ignorat de PSD este gestionarea zonelor metropolitane, în special în cazul regiunii București-Ilfov. Economistul subliniază că localitățile din siajul marilor centre urbane, care au populații mari, ar trebui integrate ca orașe sau cartiere ale metropolelor. O astfel de viziune ar permite investiții majore în infrastructură, precum metrou sau tramvaie, facilitând conexiunea locuitorilor din Ilfov cu Bucureștiul.
În concluzie, Cristian Păun califică ideea de „comasare voluntară” drept o prostie și acuză PSD de populism. El afirmă că planul actual este o „păcăleală” care îngroapă ideea de reformă reală, evitând în același timp orice impact asupra marilor proprietari de terenuri. Pentru economist, o reformă autentică trebuie să aibă un impact direct asupra deficitului bugetar și să vizeze structurile de putere de la nivel județean.
În contextul competiției politice din România, discuțiile despre reformele administrative și candidaturile pentru funcții majore, precum Primăria Capitalei, devin puncte centrale de dispută între partidele de la guvernare și opoziție. Aceste dezbateri privind structura statului și organizarea teritorială preced marile faze electorale, influențând modul în care partidele își organizează bazele de suporteri la nivel local.
