Corneliu Bjola, profesor de diplomație digitală la Oxford, a solicitat înființarea unei comisii de anchetă pentru a investiga acuzațiile publicate de Wall Street Journal. Acestea sugerează o posibilă implicare a SUA în demiterea Guvernului Bolojan, bazându-se pe declarații atribuite ambasadoarei SUA la Atena, Kimberly Guilfoyle. Expertul susține că este necesară o investigație riguroasă pentru a clarifica evenimentele care au dus la schimbarea puterii în România.
Conform analizei lui Bjola, cronologia evenimentelor ridică semne de întrebare privind întâlnirea de la sfârșitul lunii martie. Pe 31 martie, Kimberly Guilfoyle s-a întâlnit la București cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, ministrul Energiei Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Florin Vlădică. La această discuție au participat și intermediari privați, iar subiectul principal a fost Coridorul Vertical, conform informațiilor disponibile.
Expertul subliniază că după această întâlnire, relațiile din coaliție s-au deteriorat semnificativ, fapt ce a dus la retragerea sprijinului PSD. Această evoluție a contribuit direct la căderea Guvernului Bolojan, ceea ce impune verificarea angajamentelor asumate în cadrul discuțiilor cu ambasadoarea. Bjola consideră că trebuie stabilit clar dacă există o legătură între discuțiile de la București și evenimentele politice care au urmat imediat după.
Pentru a asigura transparența, Corneliu Bjola propune ca toți cei implicați să fie audiați sub jurământ, adoptând un model american de investigație. Această procedură ar trebui aplicată în cazul unor figuri precum Grindeanu, Ivan sau Vlădică. Scopul este de a determina cine a organizat întâlnirea, ce solicitări au fost făcute și dacă acestea au influențat procesul politic național.
Aceste acuzații privind interferența externă asupra unui guvern ales legitim sunt extrem de grave pentru stabilitatea țării. Bjola avertizează că astfel de incidente afectează credibilitatea democratică a României, precum și poziția sa în cadrul UE și NATO. Totuși, el menționează că anchetele parlamentare trebuie să devină instrumente de control instituțional, abandonând practica de a fi folosite ca spectacole pentru reglări politice.
În România, mecanismele de control și investigație sunt sub constantă supraveghere, însă eficiența lor depinde de independența proceselor. În contextul european, Parchetul European (EPPO) a raportat o creștere a numărului de anchete de aproape șapte ori în ultimele cinci ani. Această evoluție subliniază importanța unor proceduri de investigație transparente și riguroase în gestionarea acuzațiilor de nereguli sau influențe neautorizate în sfera publică.
