Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat miercuri, la Digi24, că există o suspiciune rezonabilă ca reforma administrativ-teritorială să fie o strategie a Partidului Social Democrat. Conform edilului, PSD ar putea pregăti o reconfigurare a hărții politice și administrative a țării pentru a asigura un avantaj în alegerile din anul 2028. Constantin Toma susține că partidul gândește mutări strategice pentru a câștiga cât mai mulți primari și alegători.
Constantin Toma a explicat că, dacă această idee aparține PSD, atunci partidul face calcule politice pentru viitor. El a menționat că o astfel de reformă ar putea fi desenată special pentru a favoriza interesele politice ale PSD în contextul scrutinului din 2028. Edilul a subliniat că, dacă strategia lor va avea succes, partidul va deține un număr mai mare de primari și o bază de alegători mai extinsă la acele alegeri.
În ceea ce privește procesul de reformă, Constantin Toma insistă că decizia nu trebuie luată de un singur partid, ci trebuie să implice toți reprezentanții românilor. El a propus ca proiectul să fie unul de țară, bazat pe un contract între Guvernul României și Academia Română. Primarul a susținut că specialiștii de la Academia Română ar putea crea un proiect rezonabil, evitând astfel deciziile luate pe fugă în Parlament.
Edilul a argumentat că o reformă administrativă este necesară, amintind că ultima modificare majoră a fost efectuată în anul 1968. Totuși, el a criticat ideea de a rezolva problema până în martie prin presiune parlamentară, fără un proiect solid. Constantin Toma a sugerat că ar putea fi un proiect prezidențial, în care să fie implicați și reprezentanții celorlalte partide, având în vedere că PSD are doar 22-23% din voturi.
Impactul acestei reforme ar putea fi masiv, deoarece, conform indicilor, aproximativ 1.700 de comune ar putea fi desființate. Această cifră reprezintă 60% din cele 2.862 de comune existente în prezent în România. De asemenea, 119 orașe ar putea fi retrogradate la statutul de comune deoarece nu mai îndeplinesc criteriile necesare, ceea ce ar duce la pierderea funcțiilor de primar sau consilier pentru între 15.000 și 18.000 de aleși locali.
Reforma administrativ-teritorială vizează restructurarea unităților de bază ale administrației publice din România. Această transformare este considerată esențială pentru modernizarea statului, însă implică modificări structurale profunde ale numărului de primării și consilii locale. Discuțiile despre reorganizarea hărții administrative sunt adesea legate de necesitatea eficientizării resurselor publice și de impactul pe care schimbările de limite teritoriale îl au asupra reprezentării politice locale.
