Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a declarat miercuri că există o suspiciune rezonabilă ca reforma administrativ-teritorială să fie utilizată ca o strategie a Partidului Social Democrat pentru a câștiga alegerile din 2028. Acesta susține că PSD ar putea încerca să deseneze viitoarea hartă electorală într-un mod care să le asigure un avantaj maxim la vot. Conform declarațiilor sale, dacă această manevră reușește, partidul va dispune de cei mai mulți primari și de cei mai mulți alegători.
Constantin Toma a subliniat că PSD gândește două-trei mutări în față dacă această idee aparține acestui partid. El a insistat pe faptul că procesul de reformă nu ar trebui să fie o decizie luată exclusiv de PSD, ci ar trebui să implice toți reprezentanții românilor. Primarul a argumentat că, în momentul în care PSD are 22-23%, restul populației a ales reprezentanți de la alte partide care trebuie, de asemenea, să fie implicați în acest proces de restructurare.
În ceea ce privește modul în care ar trebui gestionată această reformă, Constantin Toma a propus crearea unui proiect de țară prin contract între Guvernul României și Academia Română. El a menționat că Academia Română dispune de cei mai buni specialiști din țară și că acest lucru ar transforma reforma într-un proiect prezidențial. Propunerea sa include formarea unui comitet format din reprezentanți ai tuturor partidelor politice, pentru a evita deciziile luate în grabă sau pentru câștiguri de partid.
Deși susține necesitatea unei reforme administrative, Constantin Toma a avertizat că aceasta nu trebuie realizată pentru interesele unor oameni de partid. El a amintit că ultima reformă majoră a fost efectuată în anul 1968, fiind o schimbare de context față de perioada de atunci. Primarul a criticat ideea de a rezolva problema până în martie prin decizii parlamentare grăbite, insistând că este nevoie de un proiect care să aducă beneficii întregii țări, nu doar câștiguri electorale.
Impactul acestei reforme ar putea fi masiv, având în vedere că aproximativ 1.700 de comune, adică 60% din cele 2.862 existente, ar putea fi desființate. De asemenea, 119 orașe ar putea fi retrogradate în comune deoarece nu mai îndeplinesc criteriile necesare. Din punct de vedere al administrației locale, între 15.000 și 18.000 de aleși locali, inclusiv primari și consilieri, ar putea pierde funcțiile în urma acestui proces de reorganizare a unităților teritoriale.
Reforma administrativ-teritorială vizează modificarea structurii de bază a unităților de administrare locală din România. Această temă este extrem de sensibilă din punct de vedere politic, deoarece modificarea numărului de comune și orașe influențează direct numărul de funcții publice disponibile și modul în care se organizează campaniile electorale la nivel local și național.
