Conflictul politic dintre PSD și USR s-a intensificat după audierea lui Radu Miruță în cadrul Comisiilor reunite pentru apărare ale Senatului și Camerei Deputaților. Deputatul PSD Mihai Fifor a lansat un atac dur la adresa fostului ministru, susținând că acesta a încercat să transfere responsabilitatea pentru contractele derulate prin programul european SAFE către Parlament. Fifor a acuzat Radu Miruță că a mințit cu nerușinare în fața comisiilor, amestecând etapele și competențele care sunt, în realitate, clar separate.
Vicepreședintele Comisiei pentru Apărare, Bogdan Rodeanu, a răspuns imediat acestor acuțiuni, sugerând că Mihai Fifor pare să aibă nevoie de un „Program Lecitină 2.0”. Rodeanu a amintit faptul că Mihai Fifor a semnat raportul care consemnează aprobarea prealabilă pentru cele 15 proiecte de înzestrare. Acesta a subliniat că parlamentarii au aprobat aceste programe în cunoștință de cauză, bazându-se pe valorile și condițiile prevăzute în documentația analizată anterior.
Bogdan Rodeanu a explicat că MApN nu a furnizat parlamentarilor doar o listă simplă cu denumiri, ci un dosar amplu de aproximativ 80 de pagini. Acest document conținea memorandumul ministerului, proiectele specifice, valorile estimate, cantitățile necesare, precum și procedurile și întreaga documentație aferentă fiecărui program de înzestrare. Toate aceste informații au fost discutate și analizate în cadrul Comisiilor reunite pentru apărare înainte de votul final.
În cadrul ripostei sale, reprezentantul USR a făcut o paralelă cu situația anterioară a partidului PSD, menționând un ipotetic „Program Vitamina D”. Bogdan Rodeanu a comparat comportamentul actual cu cel al lui Grindeanu, care susținea că nu știa ce se decide în Guvern, deși miniștrii PSD participau la ședințe și semnau hotărârile. Acesta l-a acuzat pe Mihai Fifor că uită documentația pe care a avut-o în față în Comisia pentru apărare.
Situația este marcată de faptul că Radu Miruță a primit, în urma acestor proceduri, aviz negativ pentru un nou mandat la Ministerul Apărării. Tensiunile dintre partide reflectă o dispută profundă asupra modului în care sunt gestionate contractele de achiziții militare și modul în care responsabilitatea politică este distribuită între executiv și legislativ în procesul de înzestrare a armatei.
Disputa privind contractele SAFE se înscrie într-un context de monitorizare atentă a instituțiilor de apărare și a gestionării resurselor de stat. În perioada recentă, subiectele legate de securitatea națională și achizițiile de echipamente au generat dezbateri intense în cadrul parlamentului, influențând direct deciziile privind mandatele miniștrilor și procedurile de control asupra bugetelor destinate MApN.
