Claudiu Manda, secretarul general al PSD și eurodeputat aflat la al doilea mandat, se află pe poziția a doua în topul celor mai mari absenți din Parlamentul European. Datele oficiale publicate de instituția de la Bruxelles arată că rata de participare a deputatului Claudiu Manda este de puțin peste 25%. Această statistică îl plasează imediat după un europarlamentar din Ungaria, care este activ în Parlamentul European încă din anul 2009.
România reușește să marcheze trei nume în topul celor 10 eurodeputați cu cele mai multe absențe nemotivate de la ședințe. Pe lângă Claudiu Manda, în acest clasament negativ se regăsesc și alți doi aleși români, Gheorghe Cârciu și Dan Motreanu. Situația indică faptul că România se situează printre țările cu politicienii care manifestă cea mai mică apetență pentru activitatea legislativă din cadrul Uniunii Europene.
În ceea ce privește remunerația, funcția de europarlamentar ocupată de Claudiu Manda este plătită lunar cu aproximativ 8.000 de euro net. Pe lângă acest salariu, eurodeputatul beneficiază de alte sume de bani, precum decontarea cheltuielilor pentru cazare. De asemenea, acesta primește aproximativ 340 de euro pe zi și beneficiază de fonduri pentru cheltuielile cu biroul de europarlamentar, suma fiind de 4.800 de euro pe lună.
Claudiu Manda a oferit o explicație referitoare la cifrele care îl indică drept unul dintre cei mai absenți deputați. Acesta a susținut că activitatea unui parlamentar sau a unui europarlamentar trebuie măsurată, în primul rând, prin eficiență și rezultate, nu exclusiv printr-o statistică de prezență. Totodată, acesta a prezentat un clasament al rapoartelor din mandatul 2019-2014, unde se situa tot pe poziția a doua, după eurodeputata Maria Grapini.
Prezentul capitol de absențe nu este o situație nouă pentru eurodeputatul susținut de PSD. În mandatul anterior, Claudiu Manda a ocupat tot locul 2 în ceea ce privește prezența la vot, fiind depășit doar de un eurodeputat grec, care nu a putut fi prezent în Parlamentul European deoarece se află în închisoare din anul 2021.
Interesul scăzut pentru Parlamentul European este reflectat și de participarea romanilor la scrutinul pentru acest legislativ. În comparație cu alte tipuri de alegeri, numărul de cetățeni români care se prezintă la urne pentru europarlamentare este printre cele mai mici. Această lipsă de implicare a electoratului este vizibilă și prin modul în care reprezentanții aleși își gestionează prezența la ședințele de la Bruxelles.
