Curtea Constituțională a constatat, joi, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, în legătură cu ordonanța privind programul SAFE. Decizia vine în urma sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, liderul PSD, care a contestat actul normativ adoptat de Cabinetul Bolojan. Guvernul a emis această ordonanță de urgență în perioada în care funcționa cu statut de interimar, după ce a fost demis de Parlament prin votul unei moțiuni de cenzură.
Conflictul a fost generat de adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026, după ce încrederea Parlamentului fusese retrasă la data de 5 mai 2026. Conform sesizării, Guvernul Bolojan a publicat actul în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026, deși, conform Constituției, un Executiv demis poate exercita doar acte de administrare curentă. Această acțiune a transformat Guvernul dintr-un legiuitor delegat într-o autoritate care a concurat cu Parlamentul în procesul de legiferare.
Ordonanța vizată de conflict, OUG 38/2026, vizează în principal Programul SAFE de înzestrare a armatei și modifică regimul juridic al proprietății prin alterarea Legii 255/2010. Sesizarea subliniază faptul că Guvernul a reglementat soluții legislative care se aflau deja în curs de dezbatere la Camera Deputaților sau la Senat. Astfel, autoritatea executivă a abdicat de la rolul său constituțional și a ignorat obligația de loialitate față de Parlament, care rămâne singura autoritate legiuitoare a țării.
În paralel cu această decizie, judecătorii Curții Constituționale au amânat pronunțarea asupra cererii depuse de Avocatul Poporului, Renate Weber. Aceasta a atacat ordonanța în luna mai, susținând că actul contravine prevederilor privind statul de drept, securitatea juridică și dreptul de proprietate privată. Renate Weber a argumentat că Guvernul interimar nu are competența de a emite ordonanțe de urgență sau de a iniția proiecte de lege, deoarece mandatul său este limitat strict la administrarea treburilor publice.
Avocatul Poporului a menționat, de asemenea, că forma finală a ordonanței nu a beneficiat de avizul Consiliului Legislativ. Mai mult, se susține că modificările propuse pentru investițiile în securitatea națională ar fi trebuit aprobate prin lege organică și dezbate în Camera Deputaților, nu în Senat. Această procedură ar fi fost necesară pentru a respecta cadrul legal impus de natura actelor care afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor.
Această decizie a Curții Constituționale intervine într-un context de tensiuni politice intense, marcate de schimbări rapide în componența Executivului. În perioada recentă, deciziile de la CCR au vizat multiple dispute privind validitatea actelor normative emise în perioade de tranziție politică. Această situație subliniază importanța limitelor constituționale ale puterii de guvernare în momentele de instabilitate sau de demitere a cabinetelor guvernamentale prin mecanisme parlamentare.
