Cristian Socol a criticat miercuri decizia luată de Nicușor Dan, afirmând că acesta a greșit prin nominalizarea unei persoane în afara propunerii făcute de PSD, Sorin Grindeanu. Profesorul universitar a utilizat platforma Facebook pentru a argumenta că PSD a demonstrat capacitatea de a conduce țara spre creștere economică. Conform analizei sale, partidul își asumă rolul de motor al economiei, o acțiune pe care a mai repetat-o de mai multe ori în istoria postdecembristă.
Analiza lui Cristian Socol indică un tipar istoric în care guvernele conduse de PSD au coincid cu perioade de revenire și accelerare a economiei naționale. Profesorul identifică trei momente cheie care confirmă această tendință: perioada de după prăbușirea economică de la începutul anilor ’90, ieșirea din recesiunea din 1997-1999 și relansarea de după criza economică și măsurile de austeritate din 2009-2011. El susține că datele arată o creștere economică constantă în perioadele cu premieri de la PSD.
În contrast, Cristian Socol a evaluat negativ bilanțul macroeconomic al guvernelor de dreapta, făcând o singură excepție pentru perioada în care premier a fost Călin Popescu-Tăriceanu. El a susținut că managementul macroeconomic al dreptei a condus fie la crize economice, unele suprapuse peste șocuri externe, fie la reveniri economice nesustenabile. Profesorul a menționat în acest sens guvernele conduse de Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, considerând că acestea nu au oferit stabilitate pe termen lung.
Conform profesorului, PSD a reușit să aducă investiții, locuri de muncă și creșterea puterii de cumpărare pentru români, bazându-se pe date oficiale. Acesta a dezvăluit că partidul are deja un plan economic detaliat pentru relansare, cu un început programat pentru septembrie 2025. Acest document este construit în jurul conceptului de „Productivism” și include obiective strategice, tactice, programe concrete, estimări privind impactul social și bugetar, precum și sursele de finanțare necesare.
Planul economic menționat de Cristian Socol urmărește menținerea României pe traiectoria de deficit bugetar stabilită prin Planul Național Bugetar Structural și prin Procedura de Deficit Bugetar Excesiv. Profesorul a descris acest model macroeconomic ca fiind unul construit „ca la carte”. El subliniază că această strategie vizează nu doar creșterea, ci și respectarea strictă a cadrelor de monitorizare a deficitului, asigurând astfel o gestionare riguroasă a resurselor statului în perioada de relansare.
Contextul politică și economic actual este marcat de discuții intense privind stabilitatea bugetară și nivelul impozitelor. În timp ce liderii politici debattează direcțiile de creștere, există avertismente privind posibile creșteri semnificative ale impozitelor pe locuințe pentru anul viitor. Aceste dezbateri privind fiscalitatea și gestionarea deficitului bugetar se încadrează într-un climat de incertitudine economică, influențând percepția cetățenilor asupra capacității guvernelor de a menține echilibrul între investiții și veniturile populației.
