Economistul Cristian Socol a prezentat o analiză comparativă privind evoluția puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net în funcție de liderii care au condus România. Conform calculelor sale, în 96% dintre lunile în care țara a avut premieri din partea PSD, puterea de cumpărare a salariului mediu net a cunoscut o creștere față de aceeași lună a anului precedent. În restul de 4% dintre luni, indicatorul ar fi înregistrat scăderi, conform datelor analizate de specialist.
Analiza lui Cristian Socol include guvernele conduse de Adrian Năstase, Victor Ponta, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu în categoria cu evoluții pozitive. În schimb, pentru guvernele conduse de premieri PDL sau PNL, rezultatele sunt mult mai mixte. În această categorie, care cuprinde mandatele lui Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Ilie Bolojan, puterea de cumpărare a crescut în jumătate dintre luni, în timp ce în cealaltă jumătate a scăzut.
Socol evidențiază separat perioadele de guvernare ale lui Călin Popescu-Tăriceanu și Dacian Cioloș, unde toate lunile analizate au înregistrat creșteri anuale. Economistul subliniază că ambele administrații au beneficiat de sprijin parlamentar din partea PSD, susținând că acest sprijin a fost condiționat de implementarea unor măsuri menite să îmbunătățească puterea de cumpărare. „Un guvern performant este cel care lucrează pentru oameni. Atunci când a guvernat, PSD a crescut puterea de cumpărare pentru salariați”, afirmă specialistul.
În ceea ce privește declinul puterii de cumpărare, primul loc în clasamentul prezentat de economist este ocupat de guvernarea Emil Boc. Această perioadă a fost marcată de efectele crizei financiare internaționale care au afectat economia României. Pe locul al doilea este plasată guvernarea Ilie Bolojan, urmată de guvernarea Nicolae Ciucă. Comparația se bazează pe evoluția anuală a salariului mediu net real, un indicator care corelează modificările veniturilor salariale cu rata inflației.
Analiza pune accent pe faptul că o creștere a salariului nominal nu garantează îmbunătățirea nivelului de trai dacă prețurile cresc mai rapid decât veniturile. Dacă inflația este mai mare decât avansul salarial, salariații pot cumpăra mai puține bunuri și servicii, chiar dacă primesc sume mai mari de bani. Cristian Socol, profesor la ASE, precizează că indicatorul utilizat compară fiecare lună cu aceeași lună din anul precedent, ceea ce poate reflecta și măsuri economice luate înainte de instalarea unui nou guvern.
Evoluția indicatorilor economici din România a fost influențată de evenimente majore precum criza financiară din 2008 – 2009, pandemia de COVID-19 și perioada de inflație ridicată cauzată de creșterea prețurilor la energie și alimente. Aceste contexte macroeconomice au modelat realitatea veniturilor salariale, independent de deciziile politice specifice ale fiecărui guvern în parte, influențând direct puterea de cumpărare a populației.
