Ana Birchall, fost ministru PSD al Justiției, a anunțat joi că va iniția o procedură judecătorească împotriva Secției pentru Judecători a CSM. Obiectivul acțiunii este anularea hotărârii prin care aceasta fusese inclusă pe o așa-zisă „listă neagră”. Decizia instituțională a fost luată în urma a cinci postări publicate de aceasta pe pagina personală de Facebook, fapt pe care Birchall îl consideră o încălcare a drepturilor fundamentale.
Conflictul juridic a început după ce Ana Birchall a depus, pe 16 iunie 2026, o plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 1348/2026. Această hotărâre a Secției pentru Judecători a CSM a vizat cinci postări în care fostul ministru a criticat o numire în fruntea ÎCCJ, pe care a considerat-o nelegitimă. Birchall susține că a participat la un protest și a propus soluții pentru o justiție funcțională, dar a fost sancționată pentru aceste acțiuni.
Procesul de contestare vine după ce plângerea prealabilă a fost respinsă de către Secția pentru Judecători a CSM printr-un vot de 1 la 7. Ana Birchall a punctat că nu a fost invitată să își susțină punctul de vedere în cadrul ședinței, aflând despre desfășurarea acesteia doar de pe site-ul oficial al CSM. Ea susține că această hotărâre i-a vătămat grav drepturile nepatrimoniale, inclusiv dreptul la reputație și la imagine.
Fostul ministru a declarat că va contesta decizia pe căile legale, atât în instanțele naționale, cât și, dacă va fi necesar, în cele internaționale. Ea a subliniat că independența justiției nu conferă imunitate și că nicio autoritate nu este deasupra legii. Birchall a menționat că va informa partenerii europeni și instituțiile internaționale despre ceea ce consideră a fi un derapaj instituțional grav care poate afecta reputația României.
Acțiunea sa se concentrează pe protejarea libertății de exprimare și a dreptului la protest, argumentând că aceste drepturi nu pot fi transformate în instrumente de intimidare. Ea a criticat faptul că o instituție constituțională a creat o listă cu persoane bazată pe opiniile lor publice. Birchall a reiterat că funcția de președinte al ÎCCJ nu este proprietatea personală a nimănui și că procedurile de numire trebuie să fie transparente.
În contextul politică de actualitate din anul 2026, discuțiile privind procedurile instituționale și drepturile cetățenilor rămân un subiect sensibil. În perioada recentă, spațiul public a fost marcat de diverse dezbateri legislative și administrative, precum cele privind procedurile de recuperare a unor sume de bani sau opoziția unor partide față de reformele teritoriale, ceea ce subliniază un climat de intensă activitate juridică și politică în țară.
