Tensiunile interne care afectează în prezent PNL și speculațiile privind o posibilă ruptură provocată de grupul de contestatari din jurul conducerii lui Ilie Bolojan au fost comentate de Traian Băsescu. Fostul șef al statului a minimizat impactul unei eventuale plecări în masă a acestor lideri, catalogându-i drept politicieni fără relevanță electorală reală. Conform declarațiilor sale, o astfel de mișcare nu ar provoca nicio pierdere semnificativă pentru formațiunea liberală în contextul viitoarelor competiții.
Traian Băsescu a criticat analiștii care prezintă scenarii de fragmentare a partidelor, precum PNL sau PSD, susținând că persoanele care aleg să plece nu aduc cu ele un vot consolidat. El a afirmat că acești politicieni pleacă pe persoană fizică și că, deși pot deține funcții de senator sau deputat, nu trec „testul stâlpului”, deoarece nu sunt cunoscuți de public. Astfel, plecarea lor nu ar produce pagube, ci ar putea chiar să curățe partidul de oameni cu pretenții, dar fără valoare politică.
În ceea ce privește posibilitatea formării unui pol reformist de dreapta, care să includă PNL, USR și Forța Dreptei, fostul președinte a avertizat asupra riscurilor legate de orgoliile liderilor. El a subliniat că dreapta are probleme cronice deoarece toți actorii politici vor să fie șefi, indiferent dacă reprezintă un partid de două procente sau unul de 30 de procente. Traian Băsescu a susținut că o astfel de construcție ar trebui să funcționeze sub un singur baston de mareșal, condus de cel cu cele mai multe procente.
Analizând viitorul politicii de dreapta și impactul pe care un eventual grup condus de Ilie Bolojan l-ar putea avea asupra planurilor lui Nicușor Dan pentru alegerile prezidențiale din 2030, Traian Băsescu a fost rezervat. El a menționat că opțiunile taberei reformiste par extrem de limitate în acest moment al politicii naționale. Fostul președinte a punctat că, în afara lui Bolojan, nu se distinge nicio altă personalitate de profil pe această direcție politică.
Contextul politică din România este marcat de o fragmentare constantă și de conflicte între componentele partidelor de dreapta, care tind să prioritizeze influența individuală în detrimentul coeziunii de grup. Această dinamică afectează capacitatea de formare a unor alianțe stabile, elemente esențiale pentru competiția electorală. Tensiunile actuale din PNL se încadrează într-un model de instabilitate internă ce caracterizează adesea partidele mari în perioadele de reorganizare a structurilor de conducere.
