Liderul PNL Prahova, Mircea Roșca, a postat pe rețelele sociale un mesaj prin care își exprimă indignarea față de transformarea statuii personajului Domnul Goe. Această intervenție artistică a adus statuii culorile curcubeului, fapt pe care politicianul îl consideră o asociere cu simbolistica LGBT. Mircea Roșca a susținut că, deși respectă diversitatea, nu este de acord cu această modificare asupra unui simbol al orașului Ploiești, aflat la una dintre principalele intrări în localitate.
Politicianul a menționat că, fiind un om atașat de credință, familie și valori morale creștine, nu percepe în comunitatea sa o direcție publică de acest fel. El a cerut ca statuia să fie readusă la starea inițială, argumentând că o astfel de intervenție nu ar fi trebuit autorizată de autoritățile locale. Mircea Roșca a subliniat că mesajul transmis de statuie poate fi interpretat greșit și poate eticheta negativ oamenii de bună credință din zona respectivă.
Postarea sa a declanșat un val masiv de reacții ironice din partea utilizatorilor de Facebook. Mulți internauți i-au reproșat că nu a citit sau nu a înțeles opera lui Caragiale, amintindu-i că personajul Domnul Goe este o satiră literară la adresa proastei creșteri. Unii utilizatori au punctat că intervenția face parte dintr-un festival de artă urbană autorizat și că utilizarea unei palete cromatice dintr-o lucrare parodică nu reprezintă un atac la adresa valorilor.
Criticile au fost și mai dure, cu persoane acuzându-l pe Mircea Roșca de propagandă electorală și de instigarea la ură prin atacarea unei comunități existente. Alți utilizatori au ironizat capacitatea sa de a identifica culorile, menționând că statuia are șapte culori, nu șase, așa cum este steagul LGBT. Unii cetățeni au cerut ca liderul PNL să se concentreze pe problemele reale ale orașului, precum starea infrastructurii, în loc să caute motive de panică morală.
Discuțiile privind simbolurile locale și valorile tradiționale au devenit un subiect de dispută intensă pe platformele digitale. Unii cetățeni au susținut că Ploiești trebuie să fie un oraș incluziv, iar intervenția artistică aduce doar dinamică unui oraș care ar putea fi considerat cultural amorțit. Această controversă subliniază tensiunea dintre interpretările conservatoare ale simbolurilor urbane și dorința de exprimare artistică prin proiecte de artă urbană autorizate.
Această situație de la Ploiești apare într-un context în care partidele politice, inclusiv PSD, au reacționat anterior la modificarea imaginii simbolurilor naționale prin utilizarea culorilor curcubeului. Tensiunile dintre abordările conservatoare și cele progresiste rămân un punct central de conflict în spațiul public românesc, afectând modul în care liderii politici gestionează simbolurile culturale și comunitățile diverse din orașele mari.
