Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis joi că plângerile unor magistrați români privind plata eșalonată a restanțelor salariale sunt „vădit neîntemeiate”. Un complet de șapte judecători ai instanței europene a declarat inadmisibile cererile formulate în 2024, prin care se reclama neplata integrală a unor drepturi salariale restante. Decizia a generat o reacție imediată din partea Partidului Național Liberal, care a considerat că acest verdict validează argumentele politice anterioare.
PNL susține că această hotărâre confirmă poziția fostului premier Ilie Bolojan în disputa cu ÎCCJ privind utilizarea resurselor publice. Partidul consideră că decizia CEDO întărește principiul separației puterilor în stat, subliniind că deciziile privind alocarea banilor publici aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești. Liberalii au menționat că măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților au urmărit protejarea echilibrului bugetar, acțiuni pe care precedentul Executiv le-a susținut constant.
În motivarea sa, CEDO a luat în considerare dificultățile economice și constrângerile bugetare ale României. Instanța europeană a menționat că autoritățile au gestionat „circumstanțe excepționale” într-o perioadă de criză economică acută și de durată. Conform documentului, în ciuda resurselor financiare insuficiente, autoritățile interne au aplicat ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, totodată cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice.
Un alt aspect semnalat de CEDO vizează riscul de conflicte de interese în sistemul judiciar. Instanța europeană a observat că situațiile în care judecătorii se pronunțau asupra unor drepturi salariale de care puteau beneficia ei înșiși sunt susceptibile să genereze astfel de probleme. Interesul patrimonial personal poate interfera cu exercitarea imparțială a funcției judiciare, motiv pentru care PNL solicită ca aceste observații să fie analizate cu responsabilitate de instituțiile de justiție.
Conflictul dintre Guvernul Bolojan și ÎCCJ a vizat plata restanțelor estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Deși ÎCCJ a câștigat definitiv procesul privind asigurarea fondurilor, hotărârea CEDO vizează o procedură distinctă privind respectarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. PNL a concluzionat că Ilie Bolojan a avut dreptate să apere competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, chiar și în contextul conflictului cu conducerea ÎCCJ.
Contextul juridic rămâne complex, deoarece decizia CEDO nu anulează obligația statului de a asigura fondurile necesare pentru plata restanțelor. Partidul Național Liberal a reafirmat că independența justiției și respectarea hotărârilor judecătorești trebuie să funcționeze în paralel cu responsabilitatea gestionării finanțelor publice și cu respectarea separării puterilor în stat.
