Proiectele de investiții finanțate prin mecanismul SAFE sunt expuse unui risc major de implementare din cauza conflictului constituțional constatat de Curtea Constituțională a României. Această situație pune în pericol fondurile de 16,68 miliarde euro destinate apărării și infrastructurii strategice ale țării. Disputa juridică și blocajul parlamentar, alimentate de PNL și PSD, amenință calendarul strict impus de regulamentul european pentru transformarea finanțării în proiecte realizate până la finalul anului 2030.
Problema a luat amploare în urma OUG 38/2026, adoptată inițial de Guvernul Bolojan, care a fost extinsă cu 12 articole suplimentare. Această formă modificată a fost publicată pe 8 mai, însă a generat un conflict constituțional după ce s-a constatat un traseu procedural incorect. Guvernul Bolojan a susținut că această măsură accelerează investițiile, însă vulnerabilitatea juridică a actului normativ poate cauza întârzieri contractuale majore în achizițiile de echipamente militare.
În centrul disputei se află articolul III, care permitea justificarea avansurilor în industria de apărare pe o perioadă de maximum 60 de luni. Această prevedere permitea plata pentru componente recepționabile separat, inclusiv bunuri parțial finalizate, aplicându-se și contractelor în derulare. PSD a atacat această normă și a obținut o victorie la CCR, însă lipsa unei soluții legislative rapide pentru continuarea investițiilor pe un fundament legal solid pune presiune pe bugetul de apărare.
Parlamentul a încercat să intervină prin proiectul PL-x nr. 429/2026, însă acesta s-a blocat la Camera Deputaților pe 30 iunie. Votul final a produs 110 voturi pentru, 16 împotrivă și 107 abțineri, fiind insuficient pentru majoritatea absolută necesară. În acest context, PNL a contribuit la blocaj prin abțineri, în timp ce PSD a continuat ofensiva constituțională, lăsând soluția legislativă suspendată între partidele care se acuză reciproc.
Riscul de întârziere este accentuat de faptul că termenul european de la 31 decembrie 2030 nu se modifică odată cu disputele politice de la București. Dacă achizițiile nu sunt finalizate la timp, România poate pierde capacitatea de a recepționa echipamentele pentru care s-a împrumutat. Orice lună pierdută în repararea legislației reduce timpul disponibil pentru producție, evaluarea ofertelor și eventualele contestații, forțând statul să renegocieze condițiile cu furnizorii.
Contextul financiar actual arată că România a primit pe 26 august o prefinanțare SAFE de 2,5 miliarde euro de la Comisia Europeană. Totuși, continuarea tranșelor următoare depinde strict de implementarea jaloanelor și de respectarea condițiilor de utilizare a fondurilor. Guvernul Niculescu trebuie acum să identifice contractele afectate și să asigure un cadru legal funcțional pentru a evita un deficit major de apărare.
