Procurorul Cornel Sandu, cunoscut pentru apariția sa în documentarul „Justiție capturată” de la Recorder, a declarat că se opune proiectului de dezincriminare a consumului de droguri pentru uz personal. Inițiativa legislativă, depusă la Senat la 5 octombrie 2026, este propusă de senatoarea Victoria Stoiciu și este susținută de Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL). Sandu susține că implementarea unei astfel de legi în România ar putea avea efecte catastrofale asupra societății.
Conform magistratului, România nu deține capacitatea instituțională necesară pentru a gestiona acest fenomen, deoarece lipsesc centrele de reabilitare și campaniile serioase de informare. Cornel Sandu a menționat că singura barieră reală în prezent este reprezentată de lucrătorii de poliție și de procurorii DIICOT. El a subliniat că nu există interes la nivel politic pentru a lua măsuri reale de protejare a tinerilor împotriva tentației drogurilor, în condițiile în care statul nu poate oferi alternative de tratament.
Un alt argument prezentat de procuror vizează riscul creșterii corupției în rândul politicienilor, magistraților și polițiștilor. Sandu afirmă că sumele uriașe generate de traficul de droguri pot fi folosite pentru a corupe autoritățile, într-un context în care România este probabil cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană. De asemenea, el avertizează că dezincriminarea drogurilor ușoare ar putea facilita trecerea consumatorilor către substanțe de mare risc, conform unor modele observate în alte state.
Proiectul legislativ propune transformarea unor acțiuni precum deținerea, cumpărarea sau cultivarea pentru consum propriu în contravenții, nu în infracțiuni. Pentru drogurile de mare risc, amenda propusă ar fi de doar 1.500-3.000 de lei, iar importul sau exportul pentru consum propriu ar intra și ele în această categorie. Cornel Sandu susține că această schimbare ar putea transforma consumatorii în traficanți, deoarece aceștia ar putea trece la vânzarea de substanțe pentru a-și finanța propriul consum.
Magistratul a precizat că o astfel de măsură ar putea fi viabilă doar în țări civilizate care dispun de resurse educaționale și de sănătate adecvate. În România, unde statul de drept funcționează deficitar și resursele pentru măsuri alternative sunt inexistente, dezincriminarea nu ar aduce beneficii. El a criticat și lipsa de responsabilitate a directorilor de instituții de învățământ, care ar încerca să ascundă problemele legate de consumul de droguri în loc să sesizeze poliția.
Propunerea de la Senat este una dintre cele mai extinse forme de dezincriminare din punct de vedere internațional, deoarece nu stabilește un prag cantitativ fix pentru posesie. Deși susținătorii proiectului invocă modelul portughez, sistemul sanitar român care ar trebui să susțină această schimbare este considerat aproape inexistent. Această lipsă de infrastructură medicală și de reabilitare reprezintă un obstacol major în aplicarea unei reglementări de acest tip.
