Președintele PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, a anunțat duminică, 18 octombrie, semnarea acordului de susținere pentru guvernul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Documentul semnat de liderul liberal stabilește condițiile specifice în care PNL va vota învestirea noului Executiv în Parlament. Înțelegerea vizează în principal implementarea unor măsuri necesare pentru perioada următoare, până când va fi adoptat bugetul de stat pentru anul 2027.
Ilie Bolojan a precizat că acest document nu reprezintă un acord politic și nici un sprijin necondiționat acordat viitorului guvern. Acordul este descris ca fiind unul tranzitoriu, acoperind o perioadă de două sau trei luni de zile. Scopul principal este asigurarea unui cadru legal pentru ca ordonanțele necesare rectificărilor bugetare să poată fi aprobate, garantând astfel funcționarea serviciilor de bază ale statului.
Un punct central al înțelegerii este respectarea angajamentelor fiscale ale României prin controlul deficitului bugetar. Ilie Bolojan a subliniat că una dintre clauze obligatorii este scăderea deficitului pentru anul viitor, cu o țintă de maximum 5,3%. Această valoare reprezintă pragul pe care România și l-a asumat în anii precediți, fiind esențială pentru stabilitatea financiară a țării în perioada de tranziție.
Liderul PNL a avertizat asupra riscurilor pe care le implică promisiunile politice fără acoperire financiară, menționând scenariile de indexare a pensiilor cu inflația. Ilie Bolojan a declarat că marja de mișcare a viitorului guvern nu este foarte mare și că este vital ca deciziile să fie realiste. El a subliniat că evitarea unor promisiuni neasigurate este necesară pentru a nu agrava situația economică a României.
Problema datoriei publice a fost abordată prin menționarea costurilor mari ale dobânzilor, care au crescut semnificativ după anul 2020. Ilie Bolojan a explicat că România plătește dobânzi de peste 3% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 60 de miliarde de lei pe an. Această sumă este comparabilă cu întregul buget al educației din România, iar acumularea datoriei funcționează ca un bulgăre de zăpadă care necesită împrumuturi tot mai mari.
Contextul internațional, marcat de războiul din Ucraina și conflictul din Golf, contribuie la un mediu economic nefavorabil și la creșterea dobânzilor globale. Aceste factori externe obligă viitorul Executiv să găsească soluții concrete pentru reducerea deficitului. În acest climat, respectarea angajamentelor bugetare devine o necesitate critică pentru a evita complicațiile financiare suplimentare ale statului român.
