Partidul Național Liberal (PNL) a emis o replică oficială la adresa Partidului Social Democrat (PSD), acuzând formațiunea de o interpretare eronată a datelor furnizate de Eurostat. Conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul oficial al partidului, execuția bugetară pentru primele șase luni indică un nivel de 2% din PIB, utilizând metodologia cash. Această poziție vine ca răspuns la criticile politice privind gestionarea finanțelor publice în prima parte a anului curent.
Reprezentanții PNL au subliniat că parcursul fiscal arată o scădere certă a dezechilibrului față de perioada precedentă. În aceeași perioadă a anului 2025, deficitul a fost de 3,64% din PIB, însă pe metodologia europeană ESA, deficitul cumulat la șase luni s-a situat la 3,4% din PIB. Liberalii au explicat că cifra de 9,2% invocată de PSD este un indicator limitat la trimestrul al doilea, calculat pe standardele ESA după anumite ajustări statistice specifice.
Evoluția indicatorului de 9,2% a fost influențată de factori punctuali, precum avansarea fondurilor pentru proiectele din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totodată, în calculul respectiv a fost înregistrat și provizionul de plată de peste 3,4 miliarde de lei pentru litigiul cu compania Pfizer. PNL susține că parcursul de consolidare fiscală este susținut și de agențiile internaționale de rating, care oferă prognoze pentru viitorul bugetar.
Agențiile de rating oferă perspective diferite asupra evoluției deficitului. Moody's estimează un deficit de 5,8% din PIB pentru anul 2026, iar Fitch anticipează un nivel de 5,9% din PIB, ambele fiind sub ținta guvernamentală de 6%. Pe de altă parte, S&P prevede o cotă de 6,25% din PIB. Aceste estimări sunt utilizate de liberali pentru a demonstra că direcția de reducere a cheltuielor este confirmată la nivel internațional.
Ministerul Finanțelor a răspuns prin menționarea faptului că datele validate de Eurostat confirmă reducerea deficitului pe metodologia ESA 2010. Aceasta a trecut de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% din PIB în 2025, fiind cea mai amplă ajustare din rândul statelor membre. Totuși, România menține cel mai ridicat nivel de deficit din Uniunea Europeană. Oficialii de la Finanțe subliniază necesitatea continuării ajustării structurale pentru stabilitatea financiară.
Procesul de consolidare fiscală este esențial pentru gestionarea economiei naționale și pentru capacitatea de investiții a statului. Prin reducerea deficitului, autoritățile urmăresc să tempare costurile împrumuturilor de stat pe piețele de capital și să reface spațiul fiscal necesar investițiilor publice. Aceste măsuri sunt menite să asigure stabilitatea financiară pe termen lung, într-un context în care indicatorii macroeconomici sunt monitorizați constant de instituțiile europene.
