Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis joi, 22 octombrie 2026, o decizie referitoare la modul de plată a restanțelor salariale către magistrați în România. Instituția europeană a stabilit că statul român nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de către judecători. Această hotărâre vine într-un moment în care Partidul Național Liberal (PNL) a reacționat imediat, susținând validitatea deciziilor luate de Guvernul Bolojan.
Partidul Național Liberal a declarat că hotărârea CEDO confirmă corectitudinea poziției Guvernului Ilie Bolojan în cadrul disputei cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Această dispută a vizat plata drepturilor salariale restante ale magistraților, un subiect care a generat tensiuni între Executiv și sistemul judiciar. Liberalii consideră că decizia europeană întărește separarea puterilor în stat, subliniind că deciziile privind alocarea resurselor publice aparțin Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor.
Conform comunicatului PNL, precedentul Executiv a urmărit un obiectiv legitim prin măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților restante, având ca scop protejarea echilibrului bugetar. Partidul susține că CEDO a constatat îndreptățirea deplină a Guvernului României de a lua măsurile bugetare necesare în interesul statului. Această abordare a fost menită să asigure gestionarea responsabilă a finanțelor publice, chiar și în contextul plăților de despăgubire către magistrați.
O observație importantă menționată de CEDO vizează riscul conflictelor de interese atunci când magistrații pronunță hotărâri care îi avantajează direct prin drepturi salariale. PNL a subliniat că acest aspect trebuie analizat cu atenție de instituțiile sistemului de justiție pentru a avea consecințe practice în viitor. Scopul este eliminarea riscului ca judecătorii să beneficieze de decizii judecătorești care le afectează direct remunerația, într-un mod care ar putea compromite imparțialitatea.
Liberalii au reafirmat că, deși respectarea hotărârilor judecătorești și independența justiției sunt principii fundamentale, acestea trebuie să funcționeze împreună cu responsabilitatea privind gestionarea finanțelor publice. PNL a susținut că Ilie Bolojan a acționat corect apărând competențele constituționale ale Guvernului și interesul general, în ciuda conflictului generat cu conducerea ICCJ. Această poziție a fost menită să protejeze resursele statului în fața cerințelor de plată ale magistraților.
În acest context, CEDO a respins în unanimitate cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români. Aceștia susțineau că statul nu a executat integral hotărârile prin care fusese obligat să plătească sume de bani, sub formă de despăgubire pentru diferențe de remunerație. Acele diferențe erau considerate discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari din sistemul de justiție românesc.
