Partidul Național Liberal a reacționat oficial în urma hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, afirmând că decizia confirmă poziția Guvernului Bolojan. Conform comunicatului emis de partid, instanțele judecătorești nu pot decide în locul Executivului modul în care sunt utilizate fondurile publice. PNL consideră că această hotărâre a CEDO validează corectitudinea acțiunilor întreprinse de precedentul Guvern în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților.
Partidul subliniază că decizia europeană întărește conceptul de separare a puterilor în stat, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare. PNL menționează că premierul Ilie Bolojan a apărat consecvent faptul că deciziile privind alocarea resurselor aparțin Guvernului și Parlamentului, nu sistemului judiciar. Prin măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților, Executivul a urmărit protejarea echilibrului bugetar, acțiune pe care CEDO a considerat-o întemeiată în interesul statului.
Un aspect central evidențiat de PNL este observația CEDO privind riscul existenței unor conflicte de interese în cadrul sistemului de justiție. Instanța europeană a atras atenția asupra situației în care magistrații pronunță hotărâri care îi avantajează direct, prin acordarea unor drepturi salariale de care aceștia beneficiază personal. PNL solicită ca aceste observații să fie analizate cu responsabilitate de instituțiile românești pentru a elimina astfel de riscuri în viitor.
PNL reiterează faptul că, deși respectarea hotărârilor judecătorești și independența justiției sunt fundamentale pentru statul de drept, acestea trebuie să funcționeze în limitele legii. Partidul susține că gestionarea finanțelor publice trebuie să rămână sub controlul autorităților politice responsabile. Ilie Bolojan a acționat pentru apărarea competențelor constituționale ale Guvernului și a interesului general, chiar dacă acest demers a generat un conflict direct cu conducerea ÎCCJ.
Disputa a luat amploare după ce cinci judecători au reclamat la CEDO faptul că eșalonarea restanțelor salariale le-ar fi încălcat dreptul la proprietate. Totuși, instanța de la Strasbourg a respins aceste cereri în cauza Pușcașu vs. Romania. Această controversă a implicat direct președinta ÎCCJ, Lia Savonea, și a pus sub semnul întrebării modul în care magistrații au gestionat majorările salariale dispuse în ultimele două decenii.
Contextul juridিক al acestei dispute este marcat de tensiuni între puterea legislativă și cea executivă. În perioada recentă, Curtea Constituțională a fost implicată în rezolvarea unor conflicte de natură constituțională între Parlament și Guvern, inclusiv în cazul ordonanței SAFE. Aceste decizii ale Curții Constituționale și ale ÎCCJ au consolidat modul în care au fost abordate deciziile privind creșterile salariale în sistemul de justiție.
