Partidul Național Liberal a reacționat joi după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților din România. Liberalii susțin că hotărârea CEDO confirmă faptul că Guvernul Bolojan a acționat corect în disputa cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Această decizie vine în urma unei cereri formulate de cinci judecători și foști judecători români care reclamau neplata integrală a unor sume câștigate prin hotărâri judecătorești.
Conform comunicatului emis de PNL, decizia Curții Europene a Drepturilor Omului validează poziția precedentului Executiv în ceea ce privește gestionarea resurselor financiare. Partidul consideră că această hotărâre întărește separarea puterilor în stat, subliniind că instanțele judecătorești nu pot decide în locul Executivului modul în care sunt alocați banii publici. Liberalii au menționat că deciziile privind utilizarea fondurilor aparțin Guvernului și Parlamentului, nu sistemului judiciar.
PNL a subliniat că măsurile de eșalonare și reeșalonare a plăților luate de Guvernul Ilie Bolojan au urmărit un obiectiv legitim, reprezentat de protejarea echilibrului bugetar al statului. Partidul consideră că CEDO a constatat îndreptățirea deplină a Guvernului României de a lua măsurile bugetare necesare în interesul general. Această abordare a fost menită să asigure stabilitatea financiară, chiar dacă a generat un conflict direct cu conducerea ICCJ.
O componentă importantă a comunicatului liberal este menționarea riscului de conflicte de interese în cadrul sistemului de justiție. PNL a punctat faptul că CEDO a atras atenția asupra situațiilor în care magistrații pronunță hotărâri care îi avantajează direct prin plata unor drepturi salariale. Partidul solicită ca această observație să fie analizată cu responsabilitate de instituțiile românești pentru a elimina astfel de riscuri în viitor.
Liberalii au reiterat faptul că, deși respectarea hotărârilor judecătorești și independența justiției sunt principii fundamentale, acestea trebuie să funcționeze în limitele responsabilității privind finanțele publice. PNL susține că Ilie Bolojan a apărat consecvent competențele constituționale ale Guvernului și interesul general. Această poziție a fost menită să protejeze resursele statului în fața cererilor de despăgubire pentru diferențe de remunerație considerate discriminatorii.
Disputa privind plățile restante către magistrați a inclus cereri de despăgubire pentru diferențe de salarizare față de alte categorii de funcționari. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins în unanimitate plângerile celor cinci magistrați, stabilind că România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a acestor sume. Această decizie pune un punct în disputa juridică privind modul de gestionare a restanțelor salariale din bugetul de stat.
