PNL a fost singurul partid politic care nu a avut niciun reprezentant la dezbaterea publică organizată la Constanța despre viitorul portului, deși participarea fusese confirmată anterior. Evenimentul, găzduit de Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, a reunit reprezentanți ai mediului de afaceri, autorități și lideri politici din AUR, USR și PSD. Absența a fost marcată de faptul că Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și membru PNL, nu a putut fi prezent la această întâlnire.
Laurențiu Mironescu, președintele Ligii Navale Române și vicepreședintele Constanța Port Business Association, a criticat dur managementul actual al sectorului. Acesta l-a atacat pe Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, susținând că acesta nu acordă nicio atenție sectorului naval. Mironescu a declarat că rolul ministerului Transporturilor a suferit o scădere dramatică, trecând de la o funcție extrem de importantă la una care este aproape nesemnificativă în contextul actual.
Discuțiile dintre operatorii privați și autorități s-au concentrat pe obstacolele care împiedică creșterea volumului de mărfuri prin Portul Constanța. Printre principalele probleme identificate de membrii organizației Constanta Port Business Association se numără lipsa unei strategii clare, dificultățile de conectare a portului cu restul țării și nivelul tarifelor percepute. Operatorii au susținut că tarifele ar trebui regândite pentru a face portul mai atractiv pentru transportatori, în ciuda explicațiilor CN APM SA privind influența Fondului Proprietatea asupra obiectivelor de profit.
Un punct esențial de dezvoltare a fost utilizarea Dunărei pentru transportul de mărfuri către Europa Centrală. Participanții au propus un proiect național care să permită utilizarea fluviului pe tot parcursul anului, prin lucrări permanente de dragare pentru asigurarea adâncimii necesare navelor. Această măsură ar avea beneficii multiple, facilitând atât transportul de mărfuri, cât și asigurarea necesarului de apă pentru răcirea reactoarelor de la Cernavodă, reducând în același timp costurile logistice prin transportul pe apă.
Pentru îmbunătățirea comunicării dintre autorități și sectorul privat, s-a propus reînființarea Colegiului Naval și numirea unui secretar de stat la Ministerul Transporturilor cu experiență specifică în domeniu. Reprezentanții companiilor din port vor strânge toate propunerile pentru a pregăti măsuri concrete ce vor fi transmise Parlamentului și autorităților. Obiectivul final este obținerea unor decizii și reguli clare care să susțină investițiile și să faciliteze colaborarea între companiile private și politicii.
În cadrul acestor procese de integrare economică și comercială, România aplică regulile Uniunii Europene, inclusiv Tariful Vamal Comun (TUC). Acest mecanism impune ca taxele aplicate la importuri să fie determinate în funcție de tipul produsului, valoarea acestuia și țara de origine. Acest cadru reglementar european influențează direct modul în care porturile românești gestionează fluxurile de mărfuri și competiția internațională pe piața de transport maritim.
