O nouă fractură internă apare în cadrul PNL, pe măsură ce numărul organizațiilor care refuză să susțină Guvernul Niculescu crește. PNL Iași a luat decizia, printr-un vot unanim, de a nu susține învestirea cabinetului condus de Luca Niculescu. Această poziționare vine la doar o zi după ce deputatul Dragoș Ciobotaru a anunțat o decizie similară, după consultări desfășurate cu colegii din Vrancea, semnalând o tensiune crescută în interiorul partidului.
Biroul Politic Național al PNL urmează să se reunească sâmbătă, la ora 13.00, pentru a stabili poziția oficială a partidului. Această reuniune este crucială, deoarece Guvernul Niculescu va ajunge marți în Parlament pentru votul de învestire. În prezent, PNL dispune de un grup de 81 de parlamentari, iar decizia centrală va determina dacă partidul va acorda sprijinul necesar sau dacă se va alătura vocilor critice din cadrul propriilor organizații județene.
Președintele partidului, Ilie Bolojan, a argumentat anterior că votul liberal nu va fi unul de încredere, ci unul pentru ieșirea dintr-o criză lungă. Totuși, PNL Iași a criticat dur nominalizările din noul Guvern, menționând prezența lui Marian Neacșu ca vicepremier și ministru al Internelor. Organizația a subliniat că acesta are o condamnare definitivă anterioară, deși s-a reabilitat, și a menționat alte nume controversate, precum Florin Manole, Daniel Zamfir și Alexandru Rogobete.
Alexandru Muraru, președintele PNL Iași și deputat vicepreședinte al PNL la nivel național, a declarat că decizia este fermă și fără echivoc. El susține că România are nevoie de un Guvern reformist și proeuropean, capabil să asigure disciplina bugetară și stabilitatea. Muraru a criticat ideea unui Guvern construit pentru a satisface interesele PSD, afirmând că orice acord politic cu premierul desemnat ar echivala cu acordarea unui cec în alb partidei de stânga.
Criticile organizației ieșene vizează și lipsa de independență a noului cabinet. PNL Iași susține că premierul desemnat nu posedă un partid propriu sau o bază parlamentară independentă, ceea ce ar reduce la zero capacitatea de a impune disciplina guvernamentală. Conform organizației, ministrii susținuți de PSD ar putea controla deciziile, transformând Guvernul într-un instrument de perpetuare a unui sistem politic care a compromis încrederea cetățenilor în instituții.
Contextul politică actual este marcat de avertismente privind riscurile pe care le implică această formare guvernamentală. În cadrul dezbaterilor, s-au ridicat semne de întrebare privind stabilitatea viitorului Guvern, cu afirmații că deciziile luate în acest moment nu lasă loc de erori. Tensiunile dintre necesitatea unei majorități reformiste și riscul de a perpetua blocajul politic prin acorduri cu PSD rămân punctele centrale ale disputelor din cadrul coaliției de guvernare.
