Ilie Bolojan a lansat vineri, 23 octombrie, critici dure la adresa modului în care se desfășoară activitatea politică în România. Liderul PNL a vorbit despre dificultățile întâmpinate în cadrul fostei coaliții de guvernare, menționând ineficiența cauzată de lipsa respectului față de angajamentele luate. Declarațiile au fost făcute la Sinaia, în cadrul evenimentului Summitul Rethink România 2026, care a purtat titlul „O viziune pentru România”.
Fostul premier a subliniat importanța prezenței unor persoane raționale în cadrul tuturor formațiunilor politice pentru a putea atinge obiective comune. Bolojan a susținut că, în toate partidele există oameni capabili să colaboreze și să respecte înțelegerile stabilite anterior. Totuși, acesta a criticat comportamentul celor care pun interesele politice de moment înaintea rezultatelor, afirmând că „cu golanii e greu să faci treabă”.
În cadrul intervenției sale, Ilie Bolojan a descris situații în care partenerii de negociere acceptau anumite soluții, pentru ca ulterior să susțină poziții diferite în mediul public. El a reclamat faptul că, în ciuda unor discuții de la prânz, în cadrul unor emisiuni televizate de seară, pozițiile politice sunt schimbate. Această abordare a dificultat gestionarea relațiilor dintre cele patru partide care au format fosta coaliție de guvernare.
Pe plan economic, Bolojan a transmis un avertisment noului Executiv privind necesitatea reducerii deficitului bugetar prin diminuarea cheltuielilor statului. El a explicat că restructurarea aparatului bugetar nu produce economii imediate, deoarece procedurile de concediere și reorganizare implică contestații în instanță și întârzieri. Fostul premier a menționat că conflictele politice au devenit mult mai intense atunci când s-a pus problema aplicării unor reduceri efective.
Ilie Bolojan a menționat că, după alegerile prezidențiale din 2025, partenerii europeni au manifestat un scepticism crescut față de capacitatea autorităților române de a respecta angajamentele privind finanțele publice. El a insistat că reducerea cheltuielilor publice rămâne o măsură obligatorie, indiferent de partidele care alcătuiesc noua majoritate parlamentară. Această presiune pentru controlul deficitului a fost un element central al politicii sale de guvernare.
Aceste declarații apar la doar câteva zile după învestirea Guvernului condus de Luca Niculescu, care propune o abordare diferită față de politicile de austeritate. Cabinetul Niculescu intenționează să renunțe la reducerile procentuale uniforme de personal și să corecteze efectele din Educație. Totuși, noul Executiv menține obiectivul de reducere a deficitului bugetar, într-un context în care reformele nu pot fi livrate în termen scurt.
