Fostul premier Ilie Bolojan, liderul PNL, a reacționat la decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Acesta susține că verdictul oferă Guvernului Luca Niculescu argumentul decisiv pentru a rezolva această chestiune, pe care o numește imorală și împovărătoare pentru cetățenii români. Conform liderului PNL, decizia CEDO confirmă poziția sa anterioară cu privire la gestionarea acestor plăți masive în contextul economic actual.
Ilie Bolojan a declarat că plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei ar afecta grav bugetul de stat și alte obligații față de cetățeni. El a descris situația ca fiind o formă de aristocrație bugetară, unde un grup de persoane poate dispune discreționar de banii românilor. Liderul PNL a subliniat că, în condiții economice dificile, amânarea unor plăți nu reprezintă o încălcare a drepturilor omului, ci o necesitate de gestionare a resurselor.
Conform liderului PNL, hotărârea CEDO demonstrează că instanțele naționale și-au depășit atribuțiile în procesul de decizie. Ilie Bolojan a argumentat că deciziile privind distribuirea banilor țării trebuie luate exclusiv de Guvern și Parlament, în interesul întregii populații. Mai mult, acesta a menționat că decizia europeană pune sub semnul întrebării anumite hotărâri judecătorești, invocând suspiciuni privind conflictele de interese ale judecătorilor care le-au emis.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a reacționat prin comunicat, explicând că decizia CEDO nu soluționează litigiul inițiat de instituția supremă. ÎCCJ a precizat că speța europeană a vizat compatibilitatea mecanismelor de eșalonare, în timp ce litigiul național viza respectarea propriului cadru normativ de către autoritățile executive. Instituția a subliniat distincția între posibilitatea de a reglementa un calendar de plăți și obligația de a respecta regulile stabilite de guvern.
Președintele ÎCCJ, Lia Savonea, a menționat că decizia CEDO trebuie analizată cu toate nuanțele posibile. Instituția a reiterat faptul că decizia europeană nu poate fi interpretată ca o validare sau o invalidare automată a pretențiilor formulate în procesul care vizează asigurarea resurselor bugetare necesare pentru executarea hotărârilor judecătorești, conform calendarului stabilit unilateral de către guvern.
Această controversă privind restanțele salariale ale magistraților se înscrie într-un context de tensiuni constante între puterea legislativă, executivă și sistemul judiciar. Disputa vizează modul în care statul trebuie să echilibreze plățile obligatorii către funcționarii publici cu menținerea stabilității bugetare necesare pentru restul serviciilor publice și pentru întreținerea economiei naționale.
