Premierul Ilie Bolojan a anunțat sâmbătă că PNL a luat decizia de a susține prin vot învestirea Guvernului Luca Niculescu. Această mișare politică este însoțită de semnarea unui acord pe perioadă limitată între partid și premierul desemnat, menit să asigure anumite măsuri esențiale. În același timp, liberalii urmează să își depună demisiile din ministere și din diverse instituții centrale ale statului.
Ilie Bolojan a precizat că acest vot de încredere nu ar fi fost acordat în condiții normale de către partid, având în vedere componența acestui guvern. Totuși, liderul a motivat decizia prin necesitatea de a evita intrarea în colaps a unor servicii publice și instituții. România traversează o perioadă de criză politică prelungită de peste 5 luni de zile, iar un guvern funcțional este considerat vital pentru stabilitate.
Argumentul principal pentru această susținere este incapacitatea unui guvern interimar de a emite ordonanțe sau de a efectua rectificări de buget. Fără un guvern cu puteri depline, serviciile publice riscă să nu mai funcționeze corect. Din acest motiv, PNL acordă votul de responsabilitate, dar subliniază că această acțiune reprezintă, de fapt, efectul deciziei de a intra în opoziție.
Demnitarii susținuți de PNL vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii următoare, renunțând la posturile ocupate astăzi cu sprijinul partidului. Ilie Bolojan va semna cu Luca Niculescu un acord prin care acesta se angajează să păstreze țintele de deficit asumate anterior. Scopul este de a asigura accesul la fondurile europene, menținerea siguranței pentru investitori și crearea condițiilor pentru o revansare economică.
Acest acord de cooperare este stabilit pe o durată limitată, urmând să fie valabil până după aprobarea legii bugetului. Premierul interimar a subliniat că continuarea crizei politice ar fi dus la o neîncredere și mai mare a cetățenilor. Susținerea liberalilor vine în urma unor discuții tensionate în cadrul partidului, conform unor surse politice care au oferit detalii despre procesul decizional intern.
Această situație de instabilitate politică apare într-un context marcat de tensiuni în cadrul coalițiilor și de perioade lungi de funcționare a unor guverne interimare. În România, capacitatea de a efectua rectificări bugetare și de a emite ordonanțe este strict legată de statutul juridic al guvernului în funcție, ceea ce face ca tranziția către un nou cabinet să fie critică pentru continuitatea serviciilor publice și pentru gestionarea fondurilor europene.
