Președintele PNL, Ilie Bolojan, a oferit duminică, 18 octombrie, câteva declarații importante privind viitorul său politic în cadrul partidului liberal. Întrebat despre perioada în care va mai conduce organizația, acesta a precizat că va rămâne în fruntea PNL atât timp cât partidul va considera că îi este util. Bolojan a subliniat că, în acest moment, nu se pune problema unei schimbări de conducere la nivelul partidului.
Liderul liberal a explicat faptul că deciziile recente ale PNL au fost luate cu o majoritate confortabilă, deși au fost decizii dificile. Acesta a menționat că partidul a ales să intre în opoziție în loc să se alăture guvernării, o mișcare care a generat și păreri diferite în interior. Bolojan a criticat membrii care au dorit guvernarea doar pentru a ocupa funcții sau pentru a obține avantaje personale, fără o analiză generală a interesului țării.
În ceea ce privește posibila sa candidatură la alegerile prezidențiale din anul 2030, Ilie Bolojan a evitat să confirme o astfel de intenție. El a declarat că nu se pune problema unei astfel de candidaturi în acest moment, subliniind că până în 2030 urmează alegerile parlamentare din 2028. Pentru președintele PNL, anul 2028 reprezintă un moment crucial pentru consolidarea unei forțe politice capabile să aducă schimbări reale în România.
Bolojan și-a exprimat dorința de a construi un pol de modernizare pentru România și de a oferi o alternativă politică serioasă. El a afirmat că va folosi experiența acumulată pentru a veni cu soluții care să nu creeze așteptări ce nu pot fi onorate. Obiectivul său principal este ca PNL să poată livra condiții pentru dezvoltare și prosperitate, luptând împotriva problemelor acum acumulate în sistemul de stat.
Premierul a subliniat importanța unei ponderi parlamentare care să permită guvernului să realizeze reforme și să corecteze nedreptăți. El a menționat că orice acțiune puternică de corectare a lucrurilor va genera, inevitabil, o reacție din partea celorlalți actori politici. Bolojan a vorbit despre necesitatea de a combate „bolile” și „metehnele” acumulate în ultimii ani pentru a putea îndrepta cursul țării prin soluții care stau în picioare.
Contextul politic actual este marcat de o criză ce a început în aprilie, când PSD a retras sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan. Guvernul său a căzut în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD și AUR pe 5 mai, după 11 luni de activitate. Ulterior, Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier, însă nicio propunere, inclusiv cele ale lui Eugen Tomac, Adrian Veștea sau Siegfried Mureșan, nu a reușit să obțină învestirea în Parlament.
