Parlamentul a votat, marți, învestirea lui Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, marcând finalul unei perioade de cinci luni de paralizie politică în România. Această decizie vine după ce au fost depuse trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Noul acord de guvernare prevede un termen de șase luni, perioadă în care partidele politice trebuie să ajungă la un consens mai stabil și durabil pentru viitor.
Acordul a fost determinat de riscul unor alegeri anticipate, care ar fi putut favoriza ascensiunea partidului AUR. Pentru a evita acest scenariu, Partidul Național Liberal (PNL) și Social-Democrații (PSD) au convenit să susțină cabinetul condus de independentul Luca Niculescu. Acesta este un fost jurnalist și diplomat, fiind nominalizat pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan la începutul acestei luni.
În cadrul acestui nou guvern, socialiștii vor face parte din cabinet, în timp ce liberalii vor rămâne în afara execuției. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că prioritatea este adoptarea unui buget pentru anul 2027 axat pe investiții până la sfârșitul lunii noiembrie. Scopul este de a îndepărta Bucureștiul de politica de austeritate, prin protejarea puterii de cumpărare și sprijinirea mediului de afaceri.
Grindeanu a menționat că intenționează să revizuiască bugetul pentru anul 2026 până la sfârșitul lunii octombrie pentru a accelera proiectele UE. Totodată, el a respins o ofertă din partea AUR de a susține un pachet de cheltuieli sociale de 300 de milioane de euro. Liderul PSD a promis că, atâta timp cât va rămâne în funcție, PSD nu va avea niciun acord cu AUR, invocând dezacorduri pe teme de securitate națională.
Situația actuală este marcată de o tensiune între PSD și PNL, deoarece renunțarea la măsurile de austeritate pune partidele în conflict. PNL a refuzat să semneze un program detaliat de coaliție, ceea ce obligă guvernul să asigure sprijinul prin voturi individuale în următoarele șase luni. Formarea acestui guvern complică și organizarea alegerilor anticipate, deoarece Constituția prevede dizolvarea Parlamentului doar după două încercări eșuate de formare a unui guvern.
România ocupă locul șase ca mărime în Uniunea Europeană și deține un rol strategic în apărarea NATO prin găzduirea unei baze militare și a unei stații a scutului antirachetă al SUA. Instabilitatea politică și deficitul bugetar în creștere au influențat în ultimii ani creșterea sprijinului pentru politicile naționaliste de extremă dreaptă.
