Cristina Trăilă, fostă deputată PNL și fost secretar general adjunct al Guvernului, a pierdut definitiv procesul de defăimare intentat împotriva lui Mihai Goțiu și a Societății Academice din România (SAR). Curtea de Apel București a decis săptămâna trecută că apelul formulat de fosta deputată este nefondat, menținând astfel decizia inițială pronunțată de Tribunalul București în luna iunie 2025.
Litigiul juridic a fost demarat de Cristina Trăilă în urmă cu doi ani și patru luni. Aceasta a reclamat defăimarea în urma unor articole publicate de Mihai Goțiu, coordonator editorial al România Curată, la sfârșitul anului 2023 și începutul anului 2024. Publicațiile au apărut atât în Libertatea, cât și pe platforma România Curată, vizând activitatea politică și profesională a fostei deputate.
Mihai Goțiu, care este și fost senator USR, a raportat modul în care Trăilă ar fi influențat legislația cu impact silvic. În perioada respectivă, Cristina Trăilă deținea simultan funcția de deputată PNL și pe cea de avocată pentru compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, cunoscută în prezent sub numele de HS Timber. Jurnalistul a subliniat legătura dintre rolul de parlamentar și activitatea de avocată pentru această companie.
Conform informațiilor publicate, Trăilă făcea parte din Comisia Juridică a Camerei Deputaților, o comisie decizională pentru legile cu impact silvic. În același timp, ea era plătită ca avocată de HS Timber și participa la acțiuni de lobby pentru industria lemnului. Mihai Goțiu a menționat, de asemenea, că Trăilă a depus o interpelare parlamentară prin care nega amploarea tăierilor ilegale de păduri și a votat raportul de respingere pentru înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.
Instanța a motivat decizia prin faptul că afirmațiile și comentariile pârâților reprezintă judecăți de valoare cu bază factuală. Curtea a considerat că aceste declarații se încadrează în limitele libertății de exprimare și servesc unui interes general pentru societate. Astfel, tribunalul a respins acuzațiile de defăimare, validând dreptul jurnalistului de a publica informații despre interesele politice și profesionale ale unei persoane publice.
Procesele de defăimare care vizează jurnaliști și publicații de investigație sunt frecvente în spațiul public românesc, adesea având ca scop limitarea raportării despre conflictele de interese. În astfel de cazuri, instanțele trebuie să echilibreze dreptul la imagine al persoanelor publice cu libertatea presei și dreptul cetățenilor de a fi informați despre modul în care legislația este influențată de interesele economice.
