Tensiunile interne din cadrul PNL au escaladat luni, după ce Biroul Politic Național al partidului a emis o decizie care vizează parlamentarii care au dat în judecată organizația. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că liderii grupurilor parlamentare au primit mandatul de a exclude membrii care refuză să își retragă acțiunile în instanță împotriva deciziilor de vot ale partidului. Această măsură vizează recomandările oficiale prin care PNL indică parlamentarilor modul în care trebuie să voteze în anumite chestiuni.
Senatoarea Alina Gorghiu, care face parte din grupul de liberali care contestă actuala conducere a partidului, a reacționat ferm prin intermediul unui mesaj video. Ea a declarat că nu se va lăsa „șantajată” sau „intimidată” și a refuzat categoric să renunțe la nicio sesizare sau acțiune în instanță ca urmare a amenințărilor primite. Gorghiu a subliniat că se simte pusă sub presiune să aleagă între apărarea drepturilor sale juridice și păstrarea apartenenței la grupul parlamentar în care a activat timp de 27 de ani.
Alina Gorghiu l-a acuzat direct pe Ilie Bolojan de exercitarea unui șantaj în interiorul partidului, considerând decizia de a oferi un termen de 10 zile pentru retragerea litigiilor drept condiție pentru menținerea în grup ca fiind ilegală. Senatoarea a solicitat liderului PNL să reanalizeze această decizie și să se consulte cu specialiști, avertizând că lupta politică trebuie să aibă limite. Ea a susținut că, în momentul în care apartenența la grup este condiționată de renunțarea la justiție, s-a depășit o linie roșie.
Din partea sa, Ilie Bolojan a justificat decizia Biroului Politic Național ca fiind necesară pentru a menține coerența votului și pentru a defini clar identitatea partidului. El a susținut că este logic ca un partid să aibă coerență între deciziile luate și votul grupului de consilieri sau parlamentari, în special în probleme strategice sau de investiții. Bolojan a declarat că parlamentarii pot vota conform dorinței lor, însă nu pot face acest lucru în calitatea de membri ai unui grup care a decis o anumită poziționare.
Președintele PNL a menționat că pentru cei care contestă acest drept de a face recomandări de vot există două variante: retragerea proceselor sau excluderea din grupurile parlamentare. El a descris situația ca fiind o chestiune de claritate, de decență și de normalitate, afirmând că membrii trebuie să își respecte colegii și grupul. Dacă un parlamentar nu dorește să respecte decizia grupului, acesta poate face politică în altă parte, dar nu în interiorul structurii actuale.
Conflictul dintre facțiunile PNL apare într-un moment de reconfigurări politice intense la nivel național, unde alte partide precum PSD și AUR își ajustează pozițiile în cadrul instituțiilor. În timp ce în interiorul PNL se dispută privind autonomia parlamentarilor față de deciziile de partid, pe scena politică se observă și alte manevre de ocupare a funcțiilor cheie în Camera Deputaților sau în consiliile de administrație ale instituțiilor publice.
