Președintele Nicușor Dan a convocat partidele și grupurile parlamentare la consultări, la 135 de zile de la demiterea executivului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. În urma acestor discuții, președintele l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Această mișcare vine după două încercări anterioare, reprezentate de Eugen Tomac și Adrian Veștea, care nu au avut succes în formarea unei majorități guvernamentale stabile.
Analistul Claudiu Crăciun susține că Nicușor Dan a girat, în mod indirect, decizia PSD de a-l înlătura pe Ilie Bolojan de la Palatul Victoria. Relația președintelui cu Ilie Bolojan s-a răcit, apropiindu-se de poziția PSD, ceea ce a accelerat procesul de înlocuire a guvernului. Astfel, Nicușor Dan a încetat să mai fie un mediator binevoitor, transformându-se într-un actor politic activ în criza de guvernare care durează de peste patru luni.
Nominalizarea lui Adrian Veștea este considerată un moment critic în care președintele și-a stricat relația cu conducerea PNL. Prin această decizie, Nicușor Dan a încercat să transmită un mesaj de forță partidelor pro-europene, dar a ignorat structura internă a partidului liberal. Claudiu Crăciun compară acest comportament cu intervențiile anterioare ale lui Klaus Iohannis în PNL, menționând că această tradiție de implicare în reglarea raporturilor de putere nu este cea mai democratică.
Prima încercare de nominalizare, varianta Eugen Tomac, a eșuat deoarece Nicușor Dan a presupus că lipsa de înțelegere dintre cele patru partide îi va crea oportunități personale. Totuși, partidele au reacționat pentru a nu asigura o majoritate unui executiv prezidențial condus de un apropiat al președintelui. Această tentativă de a impune un guvern controlat de Palatul Cotroceni a lovit de interesele politice ale partidelor care doreau să păstreze autonomia în guvernare.
În prezent, dinamica politică s-a schimbat, iar Ilie Bolojan și PNL-ul trec de la statutul de victime ale strategiei PSD la cel de actori de blocaj. Claudiu Crăciun descrie utilizarea variantei Veștea ca pe un „glonț irosit”, deoarece președintele și-a consumat credibilitatea într-o soluție grăbită. Nicușor Dan se află acum într-o poziție mai slabă, fiind atras în aritmetica guvernamentală, dar cu o legitimitate diminuată în raport cu membrii coaliției.
În peisajul politic românesc, discuțiile despre suspendarea președintelui sunt adesea folosite ca instrument de mobilizare electorală, în special de către AUR. Deși suspendarea are o dimensiune constituțională strictă, retorica este utilizată pentru a ataca deciziile lui Nicușor Dan. Această strategie de atac a început încă din perioada în care președintele s-a confruntat cu George Simion în turul al doilea al alegerilor.
