Deputata PNL Alina Gorghiu și-a exprimat poziția împotriva propunerii de modificare a Legii nr. 143/2000, care vizează transformarea unor fapte legate de consumul propriu de droguri în contravenții. Proiectul vizează în mod specific deținerea, cumpărarea, producerea și introducerea în țară a drogurilor de mare risc. În contrast cu această poziție, deputatul PNL Cătălin Fenechiu a manifestat susținere față de proiectul de lege menționat.
Alina Gorghiu susține că persoanele care suferă de dependență au nevoie de tratament, sprijin și șanse de recuperare, însă consideră că o dezincriminare atât de extinsă nu poate fi acceptată fără o evaluare riguroasă a impactului. Ea a subliniat că lipsa unor servicii pregătite pentru a răspunde nevoilor oamenilor reprezintă un risc major. Pentru deputată, protecția copiilor și capacitatea statului de a combate traficul de droguri trebuie să fie criterii esențiale în orice dezbatere legislativă.
Situația actuală a pieței de droguri este marcată de cifre alarmante, conform datelor DIICOT pentru anul 2025. Autoritățile au capturat în România un total de 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kilograme sunt clasificate drept droguri de mare risc și 2.012,42 kilograme drept droguri de risc. În plus, au fost confiscate 53.820 de comprimate și 3.682 de doze de LSD, date pe care Alina Gorghiu le consideră doar o parte din realitate.
Raportul DIICOT indică faptul că România a devenit o piață de consum conectată la rețelele europene de distribuție, observându-se o creștere a circulației substanțelor psihoactive noi și a drogurilor de mare risc. Un aspect critic semnalat de autorități este accesul elevilor de liceu la aceste substanțe. Alina Gorghiu a precizat că aceste capturi reprezintă doar rezultatul acțiunilor autorităților, nu dimensiunea reală a pieței de consum din țară.
Deputata a cerut ca o eventuală reformă a legislației să se concentreze pe rezultate concrete, precum prevenția în școli și sprijinul pentru părinți. Ea a afirmat că o politică responsabilă trebuie să includă acces la tratament și instrumente eficiente împotriva rețelelor de trafic. Alina Gorghiu a concluzionat că succesul unei reforme trebuie măsurat prin numărul de copii protejați de debutul consumului și prin numărul de persoane care reușesc să iasă din dependență.
Discuțiile privind reglementarea substanțelor psihoactive și combaterea traficului de droguri apar într-un context în care autoritățile monitorizează constant evoluția piețelor de consum din Europa. În România, cadrul legislativ actual, reglementat prin Legea nr. 143/2000, stabilește sancțiuni pentru diverse infracțiuni legate de droguri, însă propunerile de modificare vizează o schimbare a regimului juridamar de la infracțiune la contravenție pentru anumite fapte.
