Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a criticat dur mecanismele de luare a deciziilor în cadrul PNL. Într-o intervenție recentă, liderul județean a susținut că procesul decizional din partid este unul opac, fiind controlat de un grup foarte mic de persoane. Conform declarațiilor sale, majoritatea membrilor nu sunt consultați în temele care vizează viitorul organizației, informațiile despre direcțiile oficiale ajung la restul lotului prin intermediul emisiunilor de la televizor.
Alin Tișe a subliniat lipsa de transparență în ceea ce privește formarea echipei de guvernământ. El a menționat că în cadrul organizației sale nu au existat discuții despre cine va ocupa funcțiile de ministru sau despre membrii Guvernului. Liderul a precizat că nu au fost dezbătute persoanele care ar fi cele mai îndreptățite pentru aceste roluri sau despre funcțiile alocate la nivel național, procese care par a fi decise exclusiv de un nucleu restrâns.
Pentru a remedia această situație, șeful Consiliului Județean Cluj consideră că PNL are nevoie de o reformă profundă și complicată. El a propus ca membrii partidului să poată vorbi liber și deschis, asumându-și pozițiile fără teama că acest lucru le va afecta cariera politică. Alin Tișe crede că o astfel de schimbare de mentalitate și de structură este singura modalitate prin care partidul poate evolua și poate deveni o organizație funcțională.
În cadrul declarațiilor sale, Alin Tișe a lansat și acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan. Acesta din urmă este acuzat că ține PNL captiv de 150 de zile, împreună cu o categorie de persoane din jurul său care ar dori să mențină țara în stare de criză. Mai mult, liderul liberal susține că PNL a fost oferit ca un cadou către USR, iar acțiunile lui Ilie Bolojan reprezintă o formă de răzbunare care blochează întreaga țară.
Situația tensiunilor interne din PNL apare într-un moment în care partidul este implicat și în alte procese legislative importante. Recent, deputații liberali au inițiat consultări cu CNSAS pentru redeschiderea dosarului lustrației, vizând responsabilitatea nomenclaturii din perioada comunistă. Această mișare legislativă vizează magistrații și angajații Ministerului de Interne, inclusiv pe cei care au făcut parte din Securitate, încercând să redefinească cadrul de responsabilitate politică și juridică.
Aceste conflicte interne reflectă o perioadă de instabilitate politică, în contextul în care scenariile privind eventuala cădere a Guvernului Mureșan rămân pe masa analizelor politice. În acest cadru, deciziile luate de liderii partidelor de guvernare vor influența direct stabilitatea coaliției și direcția de management a statului.
