Vicepreședintele PNL, Alexandru Muraru, a lansat o serie de acuzații la adresa Autorității Electorală Permanentă, susținând că instituția încearcă să blocheze o eventuală alianță între PNL și USR. Conform declarațiilor sale, această ofensivă este orchestrată de PSD pentru a împiedica formarea unei noi construcții politice înainte ca aceasta să prindă contur. Alexandru Muraru consideră că această strategie vizează protejarea intereselor social-democraților în vederea alegerilor din anul 2028.
Alexandru Muraru a criticat faptul că regulile privind înființarea, radierea partidelor sau dreptul de asociere în alianțe ar putea fi stabilite printr-un proiect promovat de o instituție controlată politic. El a subliniat că acest proiect este inițiat de un guvern PSD, ceea ce reprezintă o problemă pentru democrație. Vicepreședintele PNL a insistat că orice modificare a legislației electorale trebuie dezbatută în Parlament, printr-un proces transparent, cu participarea tuturor partidelor parlamentare.
Conform afirmațiilor sale, PSD utilizează pârghiile instituționale pentru a controla nu doar statul, ci și regulile jocului politic. Alexandru Muraru susține că o alianță între PNL și USR, bazată pe reforma administrației, responsabilitatea bugetară și eliminarea privilegiilor politice, reprezintă o amenințare majoră pentru social-democrați. Miza acestui conflict ar fi controlul asupra instituțiilor și prevenirea unei schimbări de paradigmă care ar putea afecta rețelele de clientelism și sinecurism.
Ca soluție pentru această situație, Alexandru Muraru a propus depolitizarea reală a AEP prin instituirea unui consiliu de supraveghere. Acest consiliu ar trebui să includă reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, pentru a asigura o monitorizare echitabilă. Scopul final al acestei propuneri este subordonarea efectivă a AEP față de Parlamentul României, respectând în mod real prevederile legale actuale, pentru a evita controlul politic asupra procesului electoral.
Proiectul de lege propus de AEP vizează înlocuirea actualei Legi nr. 14/2003, care este în vigoare de peste două decenii. Noua legislație ar putea ridica pragul de membri fondatori de la trei la 100 de persoane, pentru a evita apariția unor „partide de familie”. De asemenea, procedura de înregistrare a partidelor ar trece de la Tribunalul București direct la AEP, schimbând radical modul în care funcționează reglementarea formațiunilor politice în România.
Contextul legislativ actual este marcat de o reformă amplă a cadrului legal al partidelor politice, cu un text format din 77 de articole. Această schimbare este considerată cea mai importantă din România de la Revoluție, reglementând întregul parcurs al unei formațiuni, de la constituire până la dizolvare. Tensiunile politice apar în momentul în care modificările de reguli pot influența direct capacitatea partidelor de a forma coaliții sau de a menține statutul de organizație legală.
