Autoritatea Electorală Permanentă a respins ferm acuzațiile lansate de reprezentanții PNL, conform cărora reforma Legii partidelor politice ar fi concepută pentru a favoriza PSD. Într-un comunicat de presă transmis vineri, 6 noiembrie, instituția a declarat că aceste afirmații sunt nefondate și reprezintă o tentativă de politizare a unei reforme considerate necesare. AEP a solicitat liderilor politici să susțină propunerea de modificare legislativă, subliniind că scopul este funcționarea corectă a democrației.
Instituția a explicat faptul că rapoartele de activitate pentru anii 2024 și 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral actual. AEP susține că demersurile de reformă vizează adaptarea cadrului normativ la evoluțiile tehnologice și instituționale, eliminând disfuncționalitățile legislative. Modificările propuse urmăresc consolidarea transparenței și a responsabilității în procesul electoral, fiind discutate anterior cu formațiunile politice, cu mediul universitar și cu societatea civilă pentru a asigura un sistem coerent și predictibil.
În contextul disputelor, AEP a menționat că președintele PNL, Ilie Bolojan, a vorbit recent despre necesitatea unei restructurări a instituției. Autoritatea a precizat că această temă nu este nouă și este deja analizată în Raportul privind organizarea și funcționarea instituției, depus la Parlament. AEP a criticat faptul că reforma nu poate fi susținută doar prin declarații, în timp ce este blocată procedural, îndemnând reprezentanții PNL din comisiile juridice să își asume responsabilitatea de a contribui la adoptarea proiectului.
Conflictul a fost alimentat de afirmațiile vicepreședintelui PNL, Alexandru Muraru, care l-a acuzat pe președintele AEP, Adrian Țuțuianu, că ar încerca să blocheze o eventuală alianță între PNL și USR. Alexandru Muraru a scris pe Facebook că Adrian Țuțuianu este „PSD-ist” și că acțiunile sale vizează protejarea intereselor PSD în vederea alegerilor din 2028. Aceste acuzații au apărut la doar câteva ore înainte de anunțul lui Radu Miruță, noul număr 2 în USR, privind negocierile pentru o alianță între cele două partide.
Proiectul legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, în timp ce AEP lucrează la fundamentarea Codului electoral. Totodată, instituția a amintit că în luna martie 2026 a depus la Parlament Regulamentul de organizare și funcționare, care nu a fost aprobat până în prezent. AEP a reiterat că este o instituție autonomă, independentă și apolitică, care refuză să devină țintă în disputele politice dintre partidele din țară.
Procesul de reformă a instituțiilor electorale în România este marcat de o competiție intensă între partide, în special în perspectiva ciclului electoral din 2028. Disputele privind autonomia Autorității Electorale Permanente și modul de finanțare a partidelor politice reflectă tensiunile dintre forțele de guvernare și opoziție, în contextul în care structurile politice caută noi alianțe pentru a contrabalansa configurațiile actuale de putere.
