Viorica Dăncilă a expus o serie de măsuri pe care le-ar implementa dacă ar deveni premier, punând accent pe o nouă direcție economică. Aceasta a declarat că prioritățile sale ar include stimularea unor domenii precum agricultura, construcțiile, turismul și sectorul IT. Viorica Dăncilă a subliniat necesitatea utilizării resurselor naturale pentru dezvoltarea țării și a realizării unui audit pentru evaluarea situației reale a României.
Un punct central al propunerilor sale vizează relația cu vecinii, în special cu Ucraina. Viorica Dăncilă a menționat că ar opri ajutoarele către Ucraina, urmând modelul Poloniei sau al Bulgariei, pentru a asigura stabilitatea financiară a României. Ea a explicat că, deși România trebuie să ajute vecinii, prioritatea trebuie să fie propria familie, în contextul nevoii de fonduri și stabilitate.
În ceea ce privește suportul pentru afaceri, Viorica Dăncilă propune revenirea la anumite reglementări fiscale din perioada 2018-2019. Ea a recomandat aplicarea unui impozit de 5% pe dividende și de 1% pe cifra de afaceri pentru a sprijini antreprenoriatul. Această măsură ar trebui să servească drept o „gură de oxigen” pentru sectorul economic, în contextul în care mulți antreprenori au dat faliment.
Fosta premier a criticat abordarea actuală bazată pe măsuri de austeritate, afirmând că acestea ar fi trebuit să înceapă de la vârful piramidei. Viorica Dăncilă a susținut că reducerea subvențiilor partidelor politice și a numărului de agenții sau secretari de stat ar fi fost o metodă mai corectă de a gestiona bugetul. Ea a argumentat că nu se poate conduce o țară prin aplicarea de taxe suplimentare pe mămici, studenți sau pensionari.
În cadrul discuțiilor, Viorica Dăncilă a subliat că abordarea actuală a Guvernului este una greșită, fiind axată exclusiv pe cifre și nu pe partea socială. Ea a menționat că România nu mai are timp de experimente și are nevoie de oameni cu expertiză reală pe posturile de conducere. Totodată, a precizat că politica externă este un atribut al Guvernului, nu al președintelui.
Contextul economic al României este marcat de discuții privind sustenabilitatea sectorului agricol și necesitatea de a trece de la absorbția de fonduri la construirea unor industrii competitive. În acest context, organizații precum Concordia au lansat planuri pentru o arhitectură economică mai solidă, în timp ce sectorul agricol caută garanții suplimentare pentru a face față noilor taxe europene pe carbon.
