Premierul desemnat Luca Niculescu, care nu este membru al niciunui partid politic, începe procesul de formare a unui nou Cabinet după desemnarea sa de către președintele Nicușor Dan. Această nominalizare reprezintă a patra încercare de a găsi un prim-ministru de la momentul căderii Guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură. Luca Niculescu trebuie să prezinte programul de guvernare și lista de miniștri în termen de zece zile pentru a solicita votul de încredere în Parlament.
Analiza politologului Eugen Gabor indică faptul că cea mai probabilă soluție pentru compoziția viitorului guvern este modelul hibrid, care să combine politicienii cu experții tehnocrați. Această variantă ar putea facilita includerea mai multor formațiuni politice în structura de guvernare, însă rămâne o provocare majoră. O alternativă ar fi un cabinet format exclusiv din tehnocrați, însă această opțiune este considerată greu de acceptat de către PSD, având în vedere asigurările primite de aleșii locali ai partidului.
Problema centrală pentru Luca Niculescu rămâne aritmetica parlamentară și capacitatea de a construi o majoritate de minimum 233 de voturi pentru învestire. Șansele de succes ale noului guvern sunt estimate la aproximativ 50%, existând riscul ca premierul desemnat să își depună mandatul dacă realizează imposibilitatea de a obține susținerea necesară. Factorul decisiv în acest proces va fi poziționarea PSD, partid care a acordat lui Sorin Grindeanu un mandat de negociere pentru a asculta propunerile noului premier.
În cadrul PSD există tensiuni interne, deoarece, în timp ce Sorin Grindeanu își dorește învestirea lui Luca Niculescu, un curent puternic din partid preferă o apropiere față de AUR. Dacă această direcție se impune, rolul partenerilor PNL și UDMR devine esențial pentru stabilitatea guvernării. Totodată, încercarea lui Nicușor Dan de a-l submina pe Bolojan prin nominalizarea lui Veștea a creat antagonisme suplimentare cu aripa liberală care este ostilă unei colaborări cu PSD.
Profilul profesional al lui Luca Niculescu, fost ambasador în Franța, Monaco și Andorra, îi oferă avantaje în negocierea dosarelor complexe. Acesta coordonează procesul de aderare a României la OCDE, un proces care depinde acum de factori politici, nu tehnici. Eugen Gabor subliniază că experiența sa diplomatică și capacitatea de a vorbi limbi străine, precum franceza sau engleza, reprezintă elemente de avantaj față de experiența anterioară a unor lideri precum Ciolacu sau Bolojan.
Situația actuală de criză politică și guvernamentală persistă de cinci luni, după ce Parlamentul a respins anterior propunerea lui Siegfried Mureșan. Instabilitatea este accentuată de divergențele dintre PSD, PNL, USR și UDMR privind viitoarea direcție a țării. În acest context, misiunea lui Luca Niculescu este de a armoniza poziții care par în prezent ireconciliabile în cadrul Parlamentului român.
