Alianța „Lista Unită”, condusă de premierul Andris Kulbergs, a obținut o victorie categorică în cadrul alegerilor parlamentare desfășurate în Letonia pe 3 octombrie. Această performanță politică a permis formațiunii să capteze un procent semnificativ de voturi, asigurând în același timp menținerea direcției geopolitice pro-occidentale și pro-ucrainene a statului. Succesul vine într-un moment de volatilitate extremă, când securitatea națională și stabilitatea economică reprezintă priorități critice pentru societatea letonă.
În scrutinul pentru Saeima, alianța „Lista Unită” a înregistrat un rezultat istoric, obținând 35,29% din voturi. Acest succes i-a oferit 41 de mandate în Parlamentul bicameral de 100 de locuri, depășind recordul anterior de 36 de locuri deținut de fosta alianță „Calea Letonă” în 1993. Restul forțelor politice au obținut rezultate mult mai modeste: „Letonia pe primul loc” a luat 17 mandate, „Puterile suverane / Noii letoni” 15 mandate, în timp ce „Alianța Națională” și „Progresiștii” au obținut câte 10 mandate fiecare.
Ascensiunea lui Andris Kulbergs a fost rapidă, acesta fiind un simplu deputat intrat în Parlament abia în 2022. După prăbușirea guvernului condus de Evika Siliņa la mijlocul lunii mai 2026, Kulbergs a preluat mandatul de prim-ministru pe 28 mai. El a format un cabinet tripartit format din „Lista Unită”, „Noua Unitate” și „Alianța Națională”. Popularitatea sa a explodat, transformând alianța sa dintr-o forță de 8-12% într-una care a depășit pragul de 20% înainte de scrutinul de octombrie.
Noul guvern se va confrunta cu provocări economice majore, inclusiv gestionarea proiectelor „airBaltic” și „Rail Baltica”. Pentru compania aeriană națională, guvernul a aprobat o injecție financiară de 257 de milioane de Euro, cu o dobândă anuală de 25%. În același timp, proiectul feroviar „Rail Baltica” se află într-un impas, neexistând claritate privind reluarea lucrărilor sau sumele necesare. Aceste decizii financiare vor pune la încercare sustenabilitatea bugetului de stat, în care statul deține 88,37% din acțiunile companiei aeriene.
Pe plan securitar, Letonia rămâne într-un mediu fragil, cu riscuri de escaladare din partea Rusiei. Deși scrutinul s-a desfășurat fără incidente, noul executiv va trebui să prioritizeze modernizarea armatei, apărarea cibernetică și parteneriatul cu NATO. O altă problemă majoră este participarea la vot, care a fost de doar 51,8%. Această prezență scăzută la urne reflectă o lehamite profundă a cetățenilor față de clasa politică, în ciuda tensiunilor geopolitice actuale.
Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate ridicată în regiunea Baltică, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. În timp ce statele din regiune monitorizează constant riscurile de atacuri cibernetice sau de drone, stabilitatea politică internă rămâne esențială pentru coeziunea NATO. Gestionarea acestor riscuri externe, alături de presiunile economice interne, va reprezenta testul de foc pentru noul guvern condus de Andris Kulbergs în perioada următoare.
