Tribunalul București analizează, luni, 26 octombrie, cererea avocaților lui Călin Georgescu privind ridicarea sechestrului impus pe conturile sale bancare. Dezbaterea are loc în cadrul aceleiași ședințe în care se va lua în considerare și cererea de prelungire a arestului preventiv pentru fostul candidat la alegerile prezidențiale și pentru Ionel Rusen. Deciziile judecătorilor, atât în privința sechestrului asiguratoriu, cât și a măsurii de arestare, nu sunt definitive la acest moment.
Echipa de apărare a fostentă de a argumenta că familia lui Călin Georgescu se confruntă cu limitări în accesul la mijloacele de întreținere, având în vedere că soții acestuia au doi copii minori. Avocații invocă, de asemenea, prezumția de nevinovăție și susțin că probatoriul nu demonstrează faptul că acesta ar fi primit sume de bani de la Răzvan Leu. Acesta din urmă susține că a fost înșelat cu o sumă de 1,1 milioane euro.
Anchetatorii DIICOT au identificat șapte conturi bancare pe care se regăsesc sume totale de 44 de lei și 104.274,57 euro. Din aceste șapte conturi, trei sunt complet goale, în timp ce în altele se află sume de 39 ron, 5 ron sau 3.176,58 euro. Cea mai mare sumă depusă, de 101.097,99 euro, se află într-un singur cont, în condițiile în care prejudiciul reclamat de Răzvan Leu este de 1.100.000 euro.
Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt în arest preventiv, fiind acuzați de înșelăciune în formă continuată și de constituirea unui grup infracțional organizat. Pe lângă acest dosar, suveranistul se confruntă cu alte două dosare penale, inclusiv o acuzație de instigare la alterarea integrității datelor și perturbarea sistemelor informatice. Procurorii susțin că acesta ar fi încercat să modifice date informatice sau să perturbe echipamentele de supraveghere tehnică utilizate de DIICOT.
Incidentul legat de supravegherea tehnică a apărut după ce Călin Georgescu a apelat la un tânăr specialist în depistarea spionajului la locuința sa din Mogoșoaia. Acesta din urmă a fost plasat sub control judiciar. DIICOT susține că persoanele implicate cunoșteau măsurile de supraveghere aplicate după percheziția din 21 septembrie, însă modificarea datelor sau deteriorarea echipamentelor nu s-a produs din motive independente de voința celor implicați.
Aceste proceduri judiciare se desfășoară într-un context de intensă activitate a autorităților în domeniul investigațiilor penale. În cadrul unor acțiuni de amploare la nivel european, Europol a raportat recent arestarea a 27 de persoane și identificarea a 248 de posibile victime ale exploatării prin muncă. În România, procesele de control judiciar și arest preventiv rămân axul central al urmăririlor penale desfășurate de DIICOT.
