Stenogramele din dosarul gestionat de DIICOT au scos la iveală detalii despre intențiile politice ale lui Călin Georgescu. Într-o discuție purtată în luna mai 2025, acesta i-a declarat complicei sale, Ionel Rusen, că are o misiune clară de a deconspui întregul sistem. Această declarație, care a fost interceptată de anchetatori, include și o mențiune directă la adresa lui George Simion, pe care Georgescu l-a vizat ca pe o țintă în cadrul planului său de acțiune.
Conform documentelor procurorilor, discuția a avut loc pe data de 27 mai 2025, imediat după desfășurarea alegerilor prezidențiale. În cadrul acestui dialog, Călin Georgescu a susținut că beneficiază de sprijinul poporului și că scopul său principal este deconspirarea tuturor celor pe care îi consideră implicați în structurile actuale. El a menționat explicit că această misiune de deconspirare va ajunge, în final, și la nivelul lui George Simion, conform informațiilor din referatul de anchetă.
În cadrul aceleiași conversații desfășurate într-un autovehicul, Georgescu i-a propus lui Ionel Rusen o strategie de retragere temporară. Acesta l-a îndemnat pe Rusen să ia în calcul mutarea în Italia, sugerând o revenire ulterioară în țară după momentul în care el va deține funcția de președinte. Această propunere a fost făcută în contextul discuțiilor despre misiunea de combatere a sistemului, care reprezenta nucleul conversației dintre cei doi bărbați.
Ionel Rusen a intervenit în dialog menționând că nu are procese active pe rol, cu excepția cauzei în care a fost contactat în legătură cu Răzvan Leu. Acesta a susținut că organele de cercetare penală nu pot acționa eficient fără efectuarea unei comisii rogatorii către Anglia. În finalul discuției, cei doi au ajuns la concluzia că o posibilă soluție pentru situația lor ar putea fi solicitarea unui azil politic, conform celor ce reies din stenogramele citate.
Călin Georgescu și Ionel Rusen au fost reținuți de către procurorii DIICOT sub acuzația de înșelăciune. Aceștia sunt acuzați că au înșelat un om de afaceri din Buzău, identificat ca fiind Răzvan Leu, cu o sumă de 1,1 milioane de euro. Ancheta de criminalitate organizată urmărește să determine modul în care s-au desfășurat aceste tranzacții și rolul fiecăruia în pregătirea și executarea schemei de înșelăciune care a vizat victimele menționate.
Aceste interceptări apar în cadrul unui dosar de înșelăciune care a dus la reținerea principalilor suspecți. Ancheta DIICOT se concentrează pe recuperarea sumelor de bani și pe identificarea modului în care au fost utilizate metodele de înșelăciune pentru a obține beneficii financiare pe seama unor persoane de afaceri. Dosarul pune sub semnul întrebării atât activitatea criminală, cât și declarațiile politice făcute în perioada electorală.
