Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a declarat la Senat că reforma administrativ-teritorială trebuie să aibă o anvergură mult mai extinsă decât cea propusă de PSD. Conform parlamentarului, procesul de reorganizare a țării ar trebui să cuprindă toate localitățile care au sub 5.000 de locuitori. Această poziție vine ca o reacție directă la propunerea de a stabili un prag de doar 1.500 de cetățeni, măsură pe care USR o consideră insuficientă și lipsită de o evaluare preliminară adecvată.
Disputa politică a izbucnit după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că Executivul ar putea recurge la procedura angajării răspunderii în Parlament pentru a asigura reorganizarea administrativă și comasarea unor instituții guvernamentale. Sorin Șipoș a criticat faptul că acest subiect este pus pe masă fără nicio analiză asupra impactului sau fără dezbateri prealabile. Parlamentarul a subliniat că o astfel de abordare reprezintă doar o „spoială” și nu va conduce la o reformă coerentă.
În cadrul dezbaterilor de acum două săptămâni, grupurile USR și PNL au propus crearea unei comisii speciale pentru a identifica cea mai bună formulă de reformă. Sorin Șipoș a menționat că au fost prezentate modele internaționale, precum cele utilizate de Republica Moldova, pentru a ghida procesul. Scopul acestei comisii este de a găsi o soluție eficientă pentru restructurarea unităților administrativ-teritoriale, evitând deciziile luate fără o bază de studii de specialitate.
Pe lângă tema administrativă, liderul USR a atacat discursul politică al conducerii PSD, refuzând etichetele aplicate formațiunii sale. Sorin Șipoș a criticat utilizarea termenului de „dezuserizare” de către Sorin Grindeanu și de către domnul Zamfir, considerând că aceste sintagme reflectă o nouă strategie politică. Parlamentarul a respins acuțiile prin care reformele statului și reducerea cheltușilor publice sunt etichetate drept „neomarxiști”, susținând că PSD se întoarce la privilegiile de altădată.
Conflictul dintre partide reflectă o tensiune continuă în cadrul Parlamentului, unde acuzațiile privind gestionarea resurselor și restructurarea aparatului bugetar sunt frecvente. În timp ce USR și PNL solicită comisii de specialitate pentru reforme structurale, PSD propune metode de accelerare a deciziilor prin mecanisme de răspundere politică. Această dispută privind pragurile de locuitori și modul de reorganizare a instituțiilor marchează o etapă de intensă competiție între opoziție și puterea de guvernare.
Contextul politic actual este marcat de o fragmentare a relațiilor dintre partidele de guvernare și opoziție, ceea ce duce la blocaje legislative. În timp ce unele forțe politice critică moștenirea guvernărilor anterioare, altele se concentrează pe restructurarea cheltuielilor publice și eliminarea privilegiilor. Această stare de instabilitate în discuțiile privind reformele statului afectează capacitatea de implementare a unor măsuri administrative de amploare în România.
