Un nou barometru realizat de Institutul pentru Politici Economice și Publice (IPEP) pentru perioada septembrie-octombrie 2026 relevă o distribuție fragmentată a intențiilor de vot în România. Rezultatele cercetării arată că nicio formațiune politică nu reușește să depășească pragul de 20% din totalul respondenților chestionați. Această situație indică o segmentare a electoratului care pare să respingă partidele tradiționale, deși reprezentanții institutului precizează că susținerea unor grupări nu implică neapărat o singură orientare doctrinală.
Conform datelor prezentate de IPEP, PSD ocupă primul loc în intenția de vot, înregistrând un procent de 16,5%. Pe locul al doilea se situează PNL, cu 14,1%, urmat de o eventuală formațiune condusă de Călin Georgescu, care ar obține 13,1%. USR se află pe poziția a patra cu un scor de 11,2%, în timp ce AUR este cotat cu 10,8%, ocupând locul al cincilea în această distribuție a preferințelor electorale.
Interesant este faptul că, dacă se cumulează intențiile de vot pentru AUR și pentru partidul lui Călin Georgescu, cele două opțiuni ajung împreună la 23,9% din totalul respondenților. Reprezentanții institutului subliniază că acest segment de vot nu poate fi considerat automat unul suveranist. Există posibilitatea ca o parte importantă a acestui suport să exprime, de fapt, o respingere a partidelor care au guvernat România, mai degrabă decât o adeziune la o doctrină politică bine definită.
Analiza distribuției geografice arată că USR beneficiază de un suport masiv din mediul urban, unde 80,4% dintre susținători provin din orașe. O tendință similară este observată și la candidații independenți, care au 78,6% dintre votanți în zonele urbane, precum și la partidele mici cu sub 5%. În schimb, PSD, PNL, AUR și eventualul partid al lui Călin Georgescu prezintă o distribuție a votanților relativ echilibrată între mediul urban și cel rural.
Sondajul include și indicatori privind neîncrederea în liderii politici, unde George Simion, liderul AUR, ar fi înregistrat un nivel de neîncredere de 58,8%. Acesta este depășit în acest clasament doar de președintele Nicușor Dan. De asemenea, cercetarea indică faptul că 18,1% dintre persoanele chestionate declară că nu ar participa la alegeri, în timp ce 5,6% afirmă că ar vota candidați independenți.
Această fragmentare a scenariului politic apare într-un context în care partidele de guvernare se confruntă cu diverse presiuni interne și externe. În timp ce în cadrul PNL se discută despre reformarea interna a aripii liberal-conservatoare, la nivel local, primarii PSD contestă propunerea Guvernului privind comasarea comunelor. Aceste dinamici politice se reflectă în sondajele care arată o dificultate majoră a marilor partide de a capta un segment de vot unitar.
