Senatul a respins miercuri propunerea legislativă prin care adolescenții cu vârsta de peste 16 ani ar fi putut accesa servicii de consiliere și sprijin psihologic fără a fi obligați să obțină în prealabil acordul părinților. Decizia a fost luată în urma votului împotrivă din partea senatorilor PSD și AUR, conform unui comunicat de presă emis de USR. Inițiativa urmărea să faciliteze accesul tinerilor la ajutor specializat în momente de nevoie emoțională.
Propunerea a fost depusă de parlamentarii USR Ruxandra Cibu Deaconu, Cynthia Păun și Sorin Șipoș. Această inițiativă legislativă ar fi permis adolescenților de peste 16 ani să apeleze la consiliere psihologică atunci când simt nevoia, eliminând bariera birocratică a semnăturii părinților. USR a criticat decizia, susținând că tinerii de la această vârstă se confruntă deja cu presiune școlară, anxietate și dificultăți emoționale care necesită un răspuns rapid.
Ruxandra Cibu Deaconu, secretară a Comisiei pentru sănătate a Senatului, a argumentat că sănătatea mintală depinde de prevenție și de curajul de a cere ajutor la timp. Ea a explicat că legea prevedea mecanisme de siguranță, precum verificarea de către psiholog a înțelegerii cererii de ajutor și anunțarea imediată a părinților în caz de pericol. Propunerea a fost construită pe baza discuțiilor cu tineri din mediul rural, profesori și psihologi.
Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, a subliniat că un singur consilier școlar poate avea în grijă peste 750 de elevi. Ea a avertizat că cererea de acord de la părinți poate bloca accesul unui adolescent abuzat în propria casă la ajutor. Senatorul a menționat că lipsa intervenției timpurii poate duce la evenimente grave, precum autoagresiuni sau violențe între elevi în școli.
Inițiativa legislativă a beneficiat de susținerea scrisă a Ministerului Sănătății și a Ministerului Educației, având avize favorabile de la Guvern, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. De asemenea, Consiliul Național al Elevilor și alte 42 de organizații sau grupuri civice au solicitat public adoptarea acesteia. Deoarece Senatul este prima cameră sesizată, proiectul urmează acum să fie trimis la Camera Deputaților pentru continuarea dezbaterilor și votul final.
Procesul legislativ în România urmează o structură de tip bicameral, unde proiectele de lege trebuie să treacă prin ambele camere ale Parlamentului, Senat și Camera Deputaților. În cazul inițiativelor care implică drepturi fundamentale sau protecția minorilor, parcursul legislativ poate include consultări cu ministerele de aplicare și avize de la Consiliul Legislativ pentru a asigura conformitatea cu normele juridice existente.
