Desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a declanșat o serie de reacții aprinse din partea liderilor politici. În timp ce unele formațiuni politice urmează să analizeze programul de guvernare și echipa de miniștri, alte partide au anunțat categoric că nu vor acorda votul de învestitură. Situația reflectă o fragmentare politică profundă în Parlament, cu poziții extrem de diferite între partidele de la guvernare și cele din opoziție.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat nominalizarea, susținând că aceasta sfidează matematica parlamentară și nu ține cont de partidul care a câștigat alegerile. Social-democrații vor analiza propunerea marți, într-o ședință a Biroului Permanent Național, înainte de a lua o decizie. Grindeanu a avertizat că PSD nu va da voturi în alb pentru o nouă aventură politică și a menționat necesitatea unor măsuri pentru redresarea economiei și protejarea puterii de cumpărare.
În cadrul coaliției de guvernare, PNL și USR au adoptat o abordare de analiză a propunerilor. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a declarat că partidul va discuta cu premierul desemnat despre prioritățile asumate și echipa propusă. Totodată, liderul USR, Dominic Fritz, a menționat că vor analiza majoritatea care îl susține pe Luca Niculescu, subliniind însă că USR nu va susține un guvern controlat de PSD sau care folosește premierul ca paravan.
O altă poziție semnificativă vine de la UDMR, unde liderul deputaților, Csoma Botond, a declarat că parlamentarii ar putea vota pe Luca Niculescu, considerându-l un diplomat de carieră și un om serios. Totuși, formațiunea a tras o linie roșie clară: nu vor purta negocieri politice pentru constituirea majorității cu partidele AUR sau S.O.S. România. Această condiție este esențială pentru ca UDMR să poată susține eventualul guvern condus de noul premier.
Opoziția radicală a reacționat prin acuzații directe și refuz total de colaborare. George Simion, președintele AUR, l-a numit pe Luca Niculescu o „marionetă” și a anunțat că partidul său va oferi zero voturi, în timp ce Petrișor Peiu a susținut că executivul nu va trece de votul Parlamentului. De asemenea, președintele S.O.S. România, Diana Șoșoacă, l-a acuzat pe premierul desemnat că este „agentul intereselor Franței” și „soluția cămătarilor bancari”, refuzând de asemenea susținerea guvernului.
Această criză de legitimitate și dificultățile de formare a unei majorități apar într-un context de instabilitate politică, după ce România a trecut prin patru eșecuri ale unor premieri de dreapta. Tensiunile dintre partide și divergențele privind direcția economică a țării accentuează dificultatea de a asigura un guvern stabil care să poată implementa rectificări bugetare și să pregătească bugetul pentru anul 2027.
