Jurnalistul Radu Herjeu a analizat ascensiunea neobișnuită a lui Călin Georgescu în perioada care a precedat alegerile, subliniind contrastul dintre succesul masiv de pe platformele digitale și absența acestuia din măsurătorile oficiale. Radu Herjeu a descris procesul prin care a observat această anomalie statistică, când numărul de vizualizări pe internet nu se reflecta în reprezentările electorale clasice.
Totul a început în luna septembrie a anului 2024, înainte de lansarea campaniei electorale, când Radu Herjeu a participat la o emisiune alături de Călin Georgescu. În cadrul acestui eveniment, jurnalistul a decis să îl contrazică pe invitat, deoarece afirmațiile acestuia i s-au părut halucinante. Fragmentul respectiv a fost postat pe YouTube de un cetățean și a devenit rapid viral, acumulând în doar câteva ore peste 100.000 de vizualizări și aproximativ 10.000 de comentarii.
Analizând reacțiile publicului, Radu Herjeu a observat că o parte semnificativă a comentariilor se referea la conceptul de Mesia. Deși a fost criticat de mulți utilizatori, jurnalistul a urmărit evoluția cifrelor, observând că emisiunea a ajuns la peste un milion de vizualizări și 60.000 de comentarii într-un interval scurt. Această popularitate masivă pe internet trebuia, în mod statistic, să genereze o prezență vizibilă în orice sondaj de opinie publică.
În ciuda acestui succes digital, Călin Georgescu nu apărea în sondajele de opinie și nici în dezbaterile electorale de la televiziuni. Radu Herjeu a declarat că situația era extrem de ciudată, deoarece, la un volum de 60.000 de comentarii, ar fi trebuit să apară cel puțin cu 1% în măsurători. Abia cu o săptămână înainte de scrutin, numele lui a început să figureze într-un sondaj cu un scor de aproximativ 7%.
Jurnalistul a subliniat faptul că Călin Georgescu a fost complet ignorat atât de partea media, cât și de către institutele de sondare. Deși avea o bază electorală solidă, acesta nu era prezent în nicio confruntare electorală directă sau în reprezentările clasice ale campaniei. Această lipsă de vizibilitate în spațiul public tradițional, în contrast cu impactul de pe rețelele sociale, a reprezentat un fenomen de dificultate de înțelegere pentru observatori.
Campaniile electorale și procesele de sondare din România sunt influențate de dinamica dintre mediul online și cel tradițional. În perioada recentă, evoluția scenelor politice a demonstrat că platformele digitale pot genera o bază de susținători masivă care nu este întotdeauna captată imediat de instrumentele clasice de monitorizare a opiniei publice, creând astfel decalaje între percepția digitală și rezultatele oficiale.
