Un nou proiect de lege, înregistrat marți la Senat, propune modificarea legislației privind prevenirea și combaterea violenței domestice pentru a impune monitorizarea electronică a agresorilor în mod automat. Inițiatorul proiectului, Alina Gorghiu, deputat PNL, împreună cu alți patru parlamentari de la PSD, UDMR și USR, urmărește reducerea numărului de cazuri de vătămare gravă sau omor în care persoanele beneficiază deja de un ordin de protecție. Propunerea vizează schimbarea modului în care este aplicată supravegherea electronică pentru a proteja mai eficient victimele.
În prezent, sistemul funcționează pe principiul „opt-in”, ceea ce înseamnă că monitorizarea electronică a agresorului depinde de acordul exprimat activ de către persoana protejată. Autorii proiectului susțin că această abordare pune o povară excesivă asupra victimelor, care se află adesea în stare de șoc, teamă sau vulnerabilitate extremă. Prin noua propunere, se dorește trecerea la un mecanism de tip „opt-out”, în care brățara electronică devine implicită atunci când agresorului i se impune obligația de a păstra o distanță minimă față de victimă.
Deși monitorizarea va deveni automată, victima va păstra dreptul de a refuza purtarea dispozitivului, însă acest refuz va trebui exprimat explicit și în scris. În cazul în care persoana protejată decide să nu accepte brățara, polițiștii sau instanțele pot dispune alte forme de supraveghere, cum ar fi montarea unui dispozitiv mobil pe glezna agresorului sau instalarea unor dispozitive fixe la imobilele interzise. Mai mult, victimele vor putea solicita monitorizarea electronică în orice moment, chiar dacă au refuzat-o inițial la emiterea ordinului de protecție.
Autoritățile vor avea obligația de a informa victimele despre avantajele acestui sistem, folosind un limbaj accesibil. În cazul ordinelor de protecție provizorii, această explicație va fi oferită de polițiști, iar în cazul celor emise de instanțe, va reveni judecătorului. Proiectul introduce, de asemenea, reguli stricte pentru protecția minorilor, impunând prezența unui reprezentant de la asistența socială în procesul de completare a formularelor atunci când agresorul este singurul reprezentant legal al copilului sau există conflicte de interese.
Datele Poliției Române evidențiază necesitatea acestor măsuri, arătând că în primele șapte luni ale acestui an au fost sesizate peste 5.000 de încălcări ale măsurilor de protecție. Mai exact, au fost înregistrate 1.003 încălcări ale ordinelor provizorii și 4.074 de încălcări ale celor emise de instanțe. În acest interval, au existat 87.784 de semnalări în contextul violenței domestice și 34.424 de infracțiuni, subliniind astfel volumul mare de cazuri în care sistemul actual de monitorizare, utilizat doar în 20% din situații, nu a reușit să prevină încălcările.
În cadrul sistemului juridic român, ordinul de protecție reprezintă o măsură de urgență prin care se impune agresorului anumite restricții pentru a preveni repetarea violenței. Această procedură poate fi dispusă atât de către poliție, sub formă provizorie, cât și de către instanțele judecătorești. Evoluția legislației în acest domeniu urmărește adaptarea răspunsului statului la recrudescența cazurilor de violență domestică și la necesitatea de a interveni prompt în situațiile de risc pentru viața victimelor.
