Un proiect de lege care propune o reformă radicală a legislației privind consumul de droguri a fost depus miercuri la Senat. Inițiativa, semnată de Victoria Stoiciu, Cristian Ghinea și Cătălin-Daniel Fenechiu, vizează transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu dintr-o infracțiune într-o contravenție. Proiectul urmărește stabilirea unei distincții mai clare între persoanele care consumă substanțe și traficanții de droguri, încercând să schimbe paradigma actuală a sistemului penal român.
Criminologul Vlad Zaha susține că actualul sistem penal nu are efect de descurajare sau de tratare a consumului, împingând milioane de oameni în zona subterană. El explică faptul că dezincriminarea nu înseamnă legalizarea vânzării sau a reclamelor, ci implică în continuare confiscarea substanțelor și aplicarea unor sancțiuni contravenționale, precum amenda. Expertul subliniază că resursele Poliției Române sunt în prezent irosite pe capturi de ordinul unui gram, în loc să fie direcționate către combaterea traficului de tone de substanțe.
Victoria Stoiciu a avertizat că numărul consumatorilor este în creștere, iar supradozele cresc cu aproximativ 50% la fiecare câteva ani. Senatoarea menționează că, deși mulți politicieni susțin reforma în discuțiile private, aceștia evită să o susțină public din cauza temelor tabu și a riscurilor de imagine. Ea a precizat că termenul pentru Senat este de 45 de zile și că mobilizarea societății civile este esențială pentru ca proiectul să primească sprijinul necesar în momentul votului.
Modelul de succes invocat de Vlad Zaha este cel al Portugaliei, care a înregistrat reduceri de peste 80% în ceea ce privește decesele și infecțiile după schimbarea politicii. Criminologul menționează că și alte țări precum Cehia, Croația, Slovenia sau Republica Moldova au renunțat la pedepsele penale pentru posesia de cantități mici de droguri. Scopul este ca resursele de sănătate și asistență să se concentreze exclusiv pe consumatori, în loc să fie utilizate pentru pedepsirea acestora.
Pe de altă parte, psihologul Mihai Copăceanu a criticat proiectul, argumentând că lipsa unui prag de cantitate va fi exploatată de traficanți. Acesta susține că, în absența dovezilor de trafic, orice persoană depistată va declara că substanțele sunt pentru consum propriu pentru a evita răspunderea. Mai mult, expertul avertizează că această măsură ar putea trimite un mesaj greșit tinerilor, sugerând că deținerea unor cantități este mai puțin riscantă, ceea ce ar putea încuraja consumul.
În prezent, sistemul juridic din România tratează deținerea de cantități mici prin deschiderea a aproximativ 18 dosare penale în fiecare zi. Această abordare concentrează resursele Ministerului de Interne asupra consumatorilor, în timp ce piața ilegală rămâne alimentată de cantități masive de substanțe care intră anual în țară. Disputa legislativă pune în evidență conflictul dintre abordarea bazată pe sănătate publică și cea bazată pe controlul penal strict.
