Un proiect de lege care vizează acordarea cetățeniei române soților străini ai cetățenilor români stabiliți în diaspora a generat o controversă legislativă între parlamentari și Guvern. Inițiativa, susținută de reprezentanți USR, PNL și UDMR, propune modificarea Legii cetățeniei nr. 21/1991, fiind înregistrată sub numerele Bp. 433/2026 și L 540/2026. Proiectul urmărește facilitarea accesului la cetățenie pentru persoanele străine căsătorite cu români, chiar dacă acestea aleg să își păstreze domiciliul în străinătate.
Conform propunerii, cetățenia ar putea fi solicitată de persoana străină sau fără cetățenie care este căsătorită cu un cetățean român și care a conviețuit cu acesta cel puțin 10 ani. Acest termen de conviețuire ar fi calculat prin cumularea perioadelor petrecute atât în România, cât și în afara țării, de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române. Parlamentarii susțin că legătura cu România nu poate fi măsurată doar prin adresa de domiciliu din buletin.
Iulian Lorincz a declarat că domiciliul familiei nu ar trebui să fie un impediment pentru accesul la cetățenie al unui soț care demonstrează că cunoaște limba și cultura română. Inițiatorii precizează că proiectul menține cerințele stricte privind cunoașterea limbii, a culturii, respectarea Constituției și a imnului național. Scopul principal este recunoașterea legăturilor de familie construite în diaspora, fără a impune obligația mutării familiei pe teritoriul României.
Guvernul condus de Ilie Bolojan respinge însă această formă a proiectului, invocând dificultatea verificării conviețuirii reale în alte state. Executivul avertizează că, fără mecanisme de control eficiente, s-ar putea crea premisele pentru abuzuri și pentru căsătorii fictive, realizate exclusiv în scopul obținerii cetățeniei române și europene. Guvernul menționează că Inspectoratul General pentru Imigrări are instrumente de verificare în România, dar resursele pentru controlul în străinătate sunt limitate.
Un alt argument al Executivului vizează riscurile de securitate, în special în cazul verificării antecedentelor în țări aflate în război sau conduse de regimuri nedemocratice. De asemenea, Guvernul consideră că acest proiect ar crea o categorie privilegiată de solicitanți față de soții străini care locuiesc deja în România. Aceștia din urmă trebuie să dovedească integrarea și să dispună de mijloace legale de trai, într-un context de tratament diferențiat.
În cadrul acestui proces legislativ, Guvernul solicită ca proiectul să includă buget pentru personal și cheltuieli suplimentare pentru consulate. Această măsură este necesară pentru ca serviciile consulare să poată îndeplini atribuțiile noi fără a afecta alte activități. În prezent, cadrul legislativ privind cetățenia este unul strict, iar orice modificare a Legii 21/1991 implică un echilibru între facilitarea drepturilor familiei și menținerea controlului asupra securității naționale.
