O investigație realizată de Andrei Ciurcanu pentru RISE Project dezvăluie modul în care unii preoți organizează campanii de susținere pentru Călin Georgescu chiar în cadrul bisericilor și mănăstirilor. Această activitate politică are loc în ciuda faptului că Patriarhia a emis interdicții clérului de a se implica în acțiuni de natură politică. Evenimentele descrise arată o utilizare a spațiilor sacre pentru promovarea unui candidat care a susținut idei pro-rus în timpul alegerilor prezidențiale din 2024.
Un caz emblematic este cel al preotului Mihai Niță, paroh al Bisericii Sfânta Mare Muceniță Varvara din Buftea. Acesta a primit trei avertismente din partea Arhiepiscopiei București, după ce activitatea sa a fost supusă unei verificări riguroase de către Corpul de Inspecție bisericească. Autoritățile bisericești au luat măsuri disciplinare împotriva preotului, însă activitatea sa de promovare a continuat pentru o perioadă considerabilă în cadrul comunității.
În perioada în care Călin Georgescu se afla sub control judiciar, biserica din Buftea a devenit un punct de pelerinaj și un spațiu de spectacol media. La fiecare vizită a politicianului, curtea bisericii, lăcașul sfânt și drumul public erau ocupate de zeci de fani care foloseau boxe, steaguri și icoane. Organizarea acestor adunări era gestionată de persoane din anturajul lui Georgescu, care foloseau platforme precum Telegram și Whatsapp pentru a anunța locațiile și momentele vizitelor.
Preotul Mihai Niță a justificat gesturile sale prin compararea sosirii politicianului cu momente istorice ale bisericii. În octombrie 2025, acesta a decis să tragă clopotele la sosirea lui Călin Georgescu, oferind o explicație în fața jurnaliștilor care l-au filmat cu camera ascunsă. Preotul a susținut că a procedat astfel deoarece, la sosirea părintele Cleopa în Sfântul Munte, s-au tras clopotele, sugerând că politicianul ar putea deveni președinte.
Implicarea clericilor în campanii electorale reprezintă o încălcare a regulilor interne ale instituției bisericești, care urmărește menținerea unei poziții de neutralitate față de partidele politice. Deși regulamentele Patriarhiei sunt clare în privința restricțiilor pentru preoți, investigația arată că spațiile de cult pot fi transformate în platforme de propagandă. Această situație pune în discuție capacitatea de control a structurilor ierarhice asupra activității individuale a preoților parohi.
În contextul politic actual, utilizarea influenței religioase pentru câștiguri electorale rămâne un subiect sensibil în societatea română. Deși instituțiile bisericești încearcă să impună reguli de conduită, presiunea politică și organizarea atentă a susținătorilor pot altera funcția tradițională a bisericii. Această dinamică reflectă o tensiune constantă între libertatea de exprimare a individului și normele de disciplină impuse de ierarhia religioasă.
