Parlamentul a respins miercuri Guvernul condus de Siegfried Mureșan, care nu a reușit să obțină votul de învestitură necesar pentru formarea Executivului. În cadrul votului, au fost exprimate 197 de voturi, dintre care 182 au fost pentru și doar 15 împotrivă. Acest rezultat pune un capăt încercării de a instala acest cabinet, fiind al doilea premier desemnat de Nicușor Dan care eșuează în fața parlamentarilor, după cazul lui Adrian Veștea.
Rezultatul votului a fost anticipat de liderii politici înainte de ședința de miercuri. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat că nu vede de unde ar putea veni cele 233 de voturi necesare pentru învestire, dacă parlamentarii rămân pe pozițiile anunțate. Coaliția formată din PNL, USR și UDMR, care l-a susținut pe premierul desemnat, deținea în jur de 170 de mandate, un număr insuficient pentru a atinge pragul de 233 din totalul de 464 de deputați și senatori.
Partidele PSD și AUR, care împreună însumează 218 parlamentari, au decis să nu susțină cabinetul, însă au utilizat strategii diferite. Parlamentarii AUR au ales să nu intre în sala de ședințe, în timp ce reprezentanții PSD au fost prezenți în incintă, dar au rămas în bănci fără a vota. Această abordare a parlamentarilor PSD a avut rolul de a asigura respectarea cvorumului necesar pentru desfășurarea procedurii de vot în cadrul Parlamentului.
În cadrul prezentării programului de guvernare, Siegfried Mureșan a subliniat prioritățile fiscale și a promis predictibilitate pentru mediul de afaceri. Premierul desemnat a afirmat că cota unică va rămâne neschimbată și că există intenția de a reduce TVA-ul de la 21 la 19%, imediat ce se vor permite condițiile. De asemenea, a promis că jumătate din economiile obținute prin reforma statului vor fi returnate cetățenilor prin taxe mai mici pe muncă și indexarea pensiilor și alocațiilor în anul 2027.
Respingerea acestui cabinet aduce România într-o situație politică instabilă, apropiind țara de scenariul dizolvării Parlamentului. Conform articolului 89 din Constituție, șeful statului poate decide dizolvarea legislativului după consultarea liderilor grupurilor parlamentare. Această măsură poate fi luată doar dacă nu s-a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după ce au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură.
În contextul actual, Nicușor Dan dispune de mecanismele constituționale pentru a gestiona criza politică. Dacă procesul de formare a unui nou Guvern eșuează prin respingerea a două solicitări consecutive de învestitură, președintele poate trece la dizolvarea Parlamentului. Această posibilitate apare într-un moment în care stabilitatea Executivului este critică pentru implementarea reformelor fiscale și a programului de creștere a prosperității pentru familii.
